Ieşirile în presă ale şefului Poliţiei brăilene, Cătălin Chivu şi ale prim-procurorului Fănel Mihalcea, care au demascat refuzul conducerii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice de a efectua controale la 16 firme aparţinând unor persoane suspectate de comiterea unor infracţiuni grave nu puteau rămâne fără reacţii, cel puţin la nivel declarativ. Prima reacţie a venit din partea prefectului Loredana Alexandru. În calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, Alexandru s-a implicat în rezolvarea disensiunilor dintre Direcţia Finanţelor Publice şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie, convocându-i la o întâlnire pe reprezentanţii celor două instituţii. În urma întâlnirii, prefectul a obţinut promisiunea că din aprilie, Finanţele vor răspunde solicitărilor Poliţiei. Nici parlamentarii de Brăila n-au rămas indiferenţi la lipsa de cooperare existentă între instituţiile statului. Ce-i drept, ei au reacţionat doar după ce au fost întrebaţi de redactorii "Obiectiv". Chiar şi aşa unii dintre parlamentari au avut nişte interpretări proprii. De pildă, senatorul PNL Constantin Cibu s-a arătat preocupat de cine are "dreptul să mă facă pe mine sau pe oricine interlop", în vreme ce deputatul PSD Viorel Balcan s-a arătat convins că victima scandalului ar fi directorul Finanţelor, Ilie Decă, săpat de subalterni din interior. De remarcat însă poziţiile fără echivoc ale deputaţilor Mihai Tudose şi Eugen Bădălan, care au indicat clar vinovaţii: oamenii din conducerea DGFP.
"I-am rugat să se prezinte la Prefectură pe domnul Chivu şi pe domnul Decă"
Prefectul Alexandru ne-a explicat ieri că nu a avut cunoştinţă de situaţia conflictuală dintre cele două instituţii înainte de a citi informaţiile din ziar şi s-a sesizat din ziua apariţiei primului articol pe această temă: "I-am rugat să se prezinte la Prefectură pe domnul Chivu şi pe domnul Decă, iar acesta din urmă mi-a spus că va veni şi cu domnul Picuş (director adjunct la DGFP - n.n), pentru că dânsul este implicat în această problemă. Am avut discuţia cu cele trei persoane amintite, pe texte de lege şi s-a hotărât ca de acum înainte să colaboreze mai bine. În timpul discuţiei, toţi participanţii şi-au declarat deschiderea pentru colaborare, deci nu au fost puncte de vedere contrare. Din câte am înţeles, e vorba despre nişte disensiuni mai vechi între ei, însă acestea nu au fost exprimate în timpul întâlnirii respective. Important este că am căzut de acord ca lucrurile să meargă mai bine şi din luna aprilie, cei de la Finanţe vor răspunde mai prompt solicitărilor Poliţiei".
"Este clar că nu se vrea şi atunci poate că se găsesc alţi oameni, care să vrea şi să poată"
Parlamentarii de Brăila pe care i-am contactat ieri s-au pronunţat, la unison, în favoarea Poliţiei în această dispută, pe considerentul că aceasta are tot dreptul să ceară Finanţelor Publice verificarea activităţii firmelor care aparţin unor persoane cercetate penal, mai ales dacă acestea sunt suspectate de evaziune fiscală.
Senatorul PNL Constatin Cibu a avut de obiectat doar în legătură cu noţiunea de "interlop": "Denumirea de «interlop» cine o stabileşte? Cine are dreptul să mă facă pe mine sau pe oricine altcineva «interlop»? Ce solicită Poliţia, să se facă controale la firmele interlopilor, e o greşeală din start, dacă acesta este motivul invocat pentru a cere aceste verificări. Nu au dreptul să ceară aşa ceva Direcţiei Finanţelor Publice". Lămurit că nu acesta este motivul invocat şi că sunt solicitate controale pentru firmele unor persoane cercetate penal, senatorul liberal a comentat: "Asta este altceva, o astfel de solicitare poate fi făcută. Eu ştiu că există un grafic de controale, a DGFP, dar cred că pe parcurs acesta poate fi modificat, dacă este necesar. Nu văd de ce nu s-ar răspunde la cereri de acest tip ale Poliţiei"
Senatorul PSD Ion Rotaru, la rândul său, a declarat că motivul invocat de DGFP, cum că există un grafic de controale, care trebuie respectat, nu este, în opinia sa, unul întemeiat: "Mie mi se pare absolut normal şi corect să se aplice legea fără rezerve legat de faptul că o firmă este a lui X sau a lui Y. Accept faptul că se face un grafic de controale, însă nu cred că nu se pot face şi alte verificări, pe lângă cele programate din timp. Acesta nu este un argument pentru a refuza solicitările Poliţiei, în opinia mea. Dacă s-au făcut programări, aş întreba de ce nu au fost programate la control şi firmele acelea, ale persoanelor vizate de Poliţie? Toate firmele sunt egale în faţa legii şi dacă conducerea DGFP are nevoie de o derogare, pentru a realiza şi verificările solicitate de Poliţie, atunci să o ceară".
În ceea ce-l priveşte, deputatul PSD Mihai Tudose este convins că motivul refuzului celor de la DGFP este unul singur: nu se doreşte să se facă aceste controale. "Într-un stat normal, ambele fiind instituţii ale statului, după un astfel de refuz de colaborare, tot personalul DGFP ar trebui să plece acasă. Direcţia Finanţelor având şi departament de control, nu numai de colectare şi fiind indicii că la firmele vizate de Poliţie se face evaziune fiscală şi spălare de bani, - că bănuiesc că Poliţia nu a trimis acele cereri de verificare din curiozitate sau pentru că face poliţie politică -, ar trebui ca toţi cei implicaţi în acel refuz să plece acasă, cu graficul lor de control cu tot. Altfel, sunt tot felul de agenţi economici verificaţi de câte 7 ori, dar pentru firmele vizate de Poliţie, nu au timp de control... Eu cred că este momentul unor schimbări nu numai de conducere, ci şi de mentalitate la Direcţia Finanţelor Publice, în condiţiile în care se refuză în acest mod cererile unor instituţii ale statului. Dacă nu poţi să răspunzi prompt solicitării mele, dă-mi un răspuns despre ce-ţi mai trebuie sau ce-mi mai trebuie mie, ca să poţi să faci acele verificări, nu despre cum nu faci controalele! Este clar că nu se vrea şi atunci, poate că se găsesc alţi oameni, care să vrea şi să poată răspunde solicitărilor de acest gen!", a punctat dur deputatul Tudose.
Cu totul altă explicaţie a găsit deputatul PSD Viorel Balcan. Acesta crede că, de fapt, problema nu este la vârful DGFP, ci puţin mai jos, fiind vorba despre aşa-zise lucrături ale unor subalterni care-şi vor şeful, pe Ilie Decă, dat jos din funcţie: "Sunt funcţionari publici în cadrul Finanţelor Publice care nu-şi fac datoria, pun beţe în roate, în această perioadă, instituţiei respective. Datorită faptului că este o perioadă de modificări în structura conducerii deconcentratelor, se încearcă să se transmită vina pe directorul DGFP. Sunt convins că se pun piedici în mod intenţionat, pentru ca actualul director, domnul Decă, să răspundă şi să plătească pentru aceste probleme".
"Nu este atitudinea unei instituţii în neregulă, este atitudinea unor oameni de acolo"
În ceea ce-l priveşte, deputatul PDL Eugen Bădălan a avut o poziţie intransigentă. Liderul PDL a catalogat atitudinea DGFP ca fiind cel puţin curioasă, iar refuzul colaborării cu Poliţia şi Parchetul ca fiind un gest impardonabil: "În momentul în care ai prezumţia de infracţionalitate financiară, iar o instituţie a statului cere unei alte instituţii a statului să stabilească adevărul - pentru că, de fapt, asta se cere - mi se pare o atitudine cel puţin curioasă, ca să nu spun altfel, ca aceasta din urmă să refuze. Când este vorba despre astfel de instituţii, primul principiu este acela al colaborării, iar dacă două instituţii ale statului, Poliţia şi Parchetul, îţi cer să faci o verificare - adică să-ţi îndeplineşti atribuţiile, ca direcţie financiară - şi tu spui că n-ai timp pentru asta, nu este în regulă. Nu este atitudinea unei instituţii în neregulă, pentru că instituţiile sunt nişte abstracţiuni, este atitudinea unor oameni de acolo, care nu-şi înţeleg atribuţiile".
Şi deputatul PNL Diana Tuşa a declarat că nu vede niciun motiv solid pentru care Finanţele ar putea refuza solicitările Poliţiei: "Având în vedere că aceste cereri au fost făcute pe cale oficială şi că DGFP este o instituţie a statului, consider că aceasta ar trebui să răspundă la orice solicitare a altei instituţii a statului. Presupun că Poliţia, în adresele respective, a precizat şi motivele pentru care cere acele controale şi că de rezultatele verificărilor DGFP depinde şi soluţionarea anchetelor Poliţiei, deci nu cred că există motive pentru care s-ar refuza astfel de cereri".
