Rasturnare spectaculoasa de situatie in cazul dosarului "Clampi". Curtea de Apel Constanta a redus dramatic, de la 3 ani, la numai 1 an si 6 luni, pedepsele pronuntate de Tribunalul Tulcea in cazul fratilor Marian, Costel si Gabriel Tanase, alias "Clampi", "Suciu" si "Urecheatu". In plus, ei au fost achitati pentru doua din cele 4 capete de acuzare. Astfel, conform hotaririi instantei constantene, cei trei frati Tanase au fost gasiti vinovati doar pentru proxenetism si instigare la marturie mincinoasa, acuzatiile privind spalarea de bani si constituirea in grupuri infractionale organizate fiind respinse.
Concret, cei trei membri ai clanului "Clampi" au fost condamnati definitiv la cite 1 an si 6 luni pentru proxenetism si la cite 10 luni de inchisoare pentru instigare la marturie mincinoasa. Cum instanta contopeste pedepsele aplicate si aplica pedeapsa cea mai grea, rezulta ca, in final, fratii Tanase au primit doar 1 an si jumatate de inchisoare, si aceea cu suspendare conditionata. Si toate acestea, dupa actiuni spectaculoase ale Politiei si Parchetului, o irosire uriasa de forte, logistica si bani publici.
Doi din cei trei infractori nu au putut fi capturati niciodata
In afacerea "Clampi" - o adevarata industrie a sexului -, Politia si Parchetul au audiat 25 de martori, inclusiv fete trimise la produs, si au pus, initial, sechestru pe toata averea despre care se credea ca e a proxenetilor: 8 autoturisme, o vila, 3 apartamente si Salonul "Estella". Mai mult, pentru ca in joc erau aproape 800.000 de dolari - bani obtinuti de cei trei din activitati ilicite, in cercetari s-a implicat inclusiv Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Una dupa alta insa, acuzatiile aduse initial de anchetatori au cazut, in final obtinindu-se o pedeapsa oarecum stinjenitoare, data fiind "povestea" impresionanta de la care s-a declansat ancheta. De-a lungul procesului, in sala, a fost prezent de fiecare data doar "Suciu" (arestat initial si apoi pus in libertate), "Clampi" si "Urecheatu" reusind sa le scape anchetatorilor chiar in noaptea arestarii. Au fost dati ulterior in urmarire generala si internationala, fara succes. Numai ca, dupa ce instanta le-a revocat mandatele de arestare preventiva emise in lipsa, subit s-a aflat ca cei doi au "statut stabil in Spania". Culmea, acum se stie chiar si ca cei doi lucreaza la o firma de constructii.
Una peste alta, desi s-a vrut a fi una dintre cele mai tari spete instrumentate dupa '90 de politistii si procurorii braileni in materie de crima organizata, dosarul "Clampi" s-a finalizat, pina la urma, in favoarea proxenetilor, alias grupul "Clampi".
Filmul unei industrii banoase a sexului
In iulie 2004, fratii Tanase au fost trimisi in judecata pentru proxenetism, constituire in grup infractional organizat, spalare de bani si instigare la marturie mincinoasa. Potrivit Parchetului de pe linga Tribunalul Braila, in perioada 1996-2003, inculpatii au racolat femei din mai multe judete, pe care le-au trimis "la produs", in Turcia, Spania si Italia, reusind astfel sa acumuleze o avere uriasa. Potrivit Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, "pestii" au primit de la "fetite" suma totala de 785.786 USD, prin serviciul "Western Union", numai in perioada 2001-2003. Rechizitoriul Parchetului a aratat ca averea grupului "Clampi" cuprindea: 8 autoturisme de lux, salonul de infrumusetare "Estella", 3 apartamente si o vila, situata pe Str. Stefan cel Mare. Procurorul Fanel Mihalcea, magistratul care s-a ocupat de dosarul "Tanase", preciza ca inculpatii "au racolat fete si au folosit sistemul de obtinere a pasapoartelor prin inchirierea spatiului de locuit al parintilor ori prin inchirierea altor spatii, pregatindu-le in vederea trimiterii in Spania sau Italia", transformind activitatea lor infractionala intr-o adevarata "afacere de familie". Multe din fetele care au "produs" pentru "Clampi", "Suciu" si "Urecheatu" n-au putut fi audiate, pentru ca erau plecate din tara. Cele care au facut, totusi, declaratii anchetatorilor au dezvaluit lucruri socante in legatura cu "industria sexului" patronata de fratii Tanase.
Alba - neagra cu averea proxenetilor
Conform dispozitiilor emise de Parchet, Politia a instituit sechestru asigurator pe bunurile inculpatilor. Potrivit Registrului Comertului, la acea data, salonul de infrumusetare "Estella" apartinea Stelutei Tanase si sotului acesteia, Marian Tanase, insa ulterior sechestrul a fost ridicat deoarece s-a aflat ca bunurile nu figurau pe numele lor. De fapt, dosarul "Clampi" i-a pus pe anchetatori, de multe ori, in situatii jenante. De exemplu, salonul "Estella" a fost vindut in timp ce era sub sechestru (de fapt inainte), iar rudele fratilor Tanase au tot umblat cu jalba-n protap pe la instantele judecatoresti, sustinind ca masinile le-au fost "saltate" ilegal de catre Politie si Parchet si cerindu-si bunurile inapoi. Ba chiar au si dovedit cu acte-n regula ca-s ale lor. Pe de alta parte, anchetatorii au sustinut ca au pus sechestru in mod corect, respectindu-se toate etapele si rigorile legii. Politistii au dovedit, cu documente eliberate de Finantele Publice, ca sotii Tanase detineau proprietatile in valoare de miliarde, le-au inaintat Parchetului, iar procurorii au dispus instituirea sechestrului. Intre timp insa, in mod bizar, s-a constatat ca "Estella" avea alt proprietar. La fel si limuzinele lui "Clampi". Demn de remarcat este faptul ca, la un moment dat, in ciuda faptului ca erau dati in urmarire generala, "Clampi" si "Urecheatu" au fost vazuti in Braila, deghizati, ceea ce denota faptul ca fratii Tanase aveau destui acoliti care-i ajutau si ii ascundeau.
Primul dosar complex din sectorul "Crima Organizata" care a parasit definitiv Braila
Dupa doar 2 luni de la declansarea procesului penal, inculpatii din dosarul "Clampi" au solicitat, prin aparatorii lor, stramutarea cauzei la o alta institutie judecatoreasca, pe motive ce ramin, deocamdata, invaluite in mister. Cererea a fost inaintata, potrivit procedurii penale, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, spre competenta solutionare. Instanta suprema a admis cererea de stramutare a dosarului "Clampi", formulata de fratii Marian, Costel si Gabriel Tanase si a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Tribunalului Braila si declinarea competentei de solutionare in favoarea Tribunalului Tulcea, pe 10 octombrie 2004. A fost primul dosar complex din sectorul "Crima Organizata" care a parasit, definitiv, Braila. Magistratii de la Bucuresti au trimis la Tulcea si plingerile formulate de Steluta si Tase Tanase - sotia si unchiul lui "Clampi" - impotriva ordonantei Parchetului Judetean Braila, referitoare la instituirea sechestrului asigurator asupra averii familiei Tanase. Pe data de 4 ianuarie 2007, Tribunalul Tulcea i-a achitat pe fratii Tanase in ce priveste asocierea in vederea savirsirii de infractiuni si spalare de bani, condamnindu-i insa la cite 3 ani de inchisoare pentru proxenetism si instigare la marturie mincinoasa. Cum era de asteptat, inculpatii au declarat apel impotriva sentintei, reusind sa obtina, trei luni mai tirziu, reducerea pedepselor de la 3 la doar un an si sase luni de inchisoare, cu suspendare conditionata. Hotarirea Curtii de Apel Constanta a ramas definitiva.
Concret, cei trei membri ai clanului "Clampi" au fost condamnati definitiv la cite 1 an si 6 luni pentru proxenetism si la cite 10 luni de inchisoare pentru instigare la marturie mincinoasa. Cum instanta contopeste pedepsele aplicate si aplica pedeapsa cea mai grea, rezulta ca, in final, fratii Tanase au primit doar 1 an si jumatate de inchisoare, si aceea cu suspendare conditionata. Si toate acestea, dupa actiuni spectaculoase ale Politiei si Parchetului, o irosire uriasa de forte, logistica si bani publici.
Doi din cei trei infractori nu au putut fi capturati niciodata
In afacerea "Clampi" - o adevarata industrie a sexului -, Politia si Parchetul au audiat 25 de martori, inclusiv fete trimise la produs, si au pus, initial, sechestru pe toata averea despre care se credea ca e a proxenetilor: 8 autoturisme, o vila, 3 apartamente si Salonul "Estella". Mai mult, pentru ca in joc erau aproape 800.000 de dolari - bani obtinuti de cei trei din activitati ilicite, in cercetari s-a implicat inclusiv Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Una dupa alta insa, acuzatiile aduse initial de anchetatori au cazut, in final obtinindu-se o pedeapsa oarecum stinjenitoare, data fiind "povestea" impresionanta de la care s-a declansat ancheta. De-a lungul procesului, in sala, a fost prezent de fiecare data doar "Suciu" (arestat initial si apoi pus in libertate), "Clampi" si "Urecheatu" reusind sa le scape anchetatorilor chiar in noaptea arestarii. Au fost dati ulterior in urmarire generala si internationala, fara succes. Numai ca, dupa ce instanta le-a revocat mandatele de arestare preventiva emise in lipsa, subit s-a aflat ca cei doi au "statut stabil in Spania". Culmea, acum se stie chiar si ca cei doi lucreaza la o firma de constructii.
Una peste alta, desi s-a vrut a fi una dintre cele mai tari spete instrumentate dupa '90 de politistii si procurorii braileni in materie de crima organizata, dosarul "Clampi" s-a finalizat, pina la urma, in favoarea proxenetilor, alias grupul "Clampi".
Filmul unei industrii banoase a sexului
In iulie 2004, fratii Tanase au fost trimisi in judecata pentru proxenetism, constituire in grup infractional organizat, spalare de bani si instigare la marturie mincinoasa. Potrivit Parchetului de pe linga Tribunalul Braila, in perioada 1996-2003, inculpatii au racolat femei din mai multe judete, pe care le-au trimis "la produs", in Turcia, Spania si Italia, reusind astfel sa acumuleze o avere uriasa. Potrivit Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, "pestii" au primit de la "fetite" suma totala de 785.786 USD, prin serviciul "Western Union", numai in perioada 2001-2003. Rechizitoriul Parchetului a aratat ca averea grupului "Clampi" cuprindea: 8 autoturisme de lux, salonul de infrumusetare "Estella", 3 apartamente si o vila, situata pe Str. Stefan cel Mare. Procurorul Fanel Mihalcea, magistratul care s-a ocupat de dosarul "Tanase", preciza ca inculpatii "au racolat fete si au folosit sistemul de obtinere a pasapoartelor prin inchirierea spatiului de locuit al parintilor ori prin inchirierea altor spatii, pregatindu-le in vederea trimiterii in Spania sau Italia", transformind activitatea lor infractionala intr-o adevarata "afacere de familie". Multe din fetele care au "produs" pentru "Clampi", "Suciu" si "Urecheatu" n-au putut fi audiate, pentru ca erau plecate din tara. Cele care au facut, totusi, declaratii anchetatorilor au dezvaluit lucruri socante in legatura cu "industria sexului" patronata de fratii Tanase.
Alba - neagra cu averea proxenetilor
Conform dispozitiilor emise de Parchet, Politia a instituit sechestru asigurator pe bunurile inculpatilor. Potrivit Registrului Comertului, la acea data, salonul de infrumusetare "Estella" apartinea Stelutei Tanase si sotului acesteia, Marian Tanase, insa ulterior sechestrul a fost ridicat deoarece s-a aflat ca bunurile nu figurau pe numele lor. De fapt, dosarul "Clampi" i-a pus pe anchetatori, de multe ori, in situatii jenante. De exemplu, salonul "Estella" a fost vindut in timp ce era sub sechestru (de fapt inainte), iar rudele fratilor Tanase au tot umblat cu jalba-n protap pe la instantele judecatoresti, sustinind ca masinile le-au fost "saltate" ilegal de catre Politie si Parchet si cerindu-si bunurile inapoi. Ba chiar au si dovedit cu acte-n regula ca-s ale lor. Pe de alta parte, anchetatorii au sustinut ca au pus sechestru in mod corect, respectindu-se toate etapele si rigorile legii. Politistii au dovedit, cu documente eliberate de Finantele Publice, ca sotii Tanase detineau proprietatile in valoare de miliarde, le-au inaintat Parchetului, iar procurorii au dispus instituirea sechestrului. Intre timp insa, in mod bizar, s-a constatat ca "Estella" avea alt proprietar. La fel si limuzinele lui "Clampi". Demn de remarcat este faptul ca, la un moment dat, in ciuda faptului ca erau dati in urmarire generala, "Clampi" si "Urecheatu" au fost vazuti in Braila, deghizati, ceea ce denota faptul ca fratii Tanase aveau destui acoliti care-i ajutau si ii ascundeau.
Primul dosar complex din sectorul "Crima Organizata" care a parasit definitiv Braila
Dupa doar 2 luni de la declansarea procesului penal, inculpatii din dosarul "Clampi" au solicitat, prin aparatorii lor, stramutarea cauzei la o alta institutie judecatoreasca, pe motive ce ramin, deocamdata, invaluite in mister. Cererea a fost inaintata, potrivit procedurii penale, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, spre competenta solutionare. Instanta suprema a admis cererea de stramutare a dosarului "Clampi", formulata de fratii Marian, Costel si Gabriel Tanase si a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Tribunalului Braila si declinarea competentei de solutionare in favoarea Tribunalului Tulcea, pe 10 octombrie 2004. A fost primul dosar complex din sectorul "Crima Organizata" care a parasit, definitiv, Braila. Magistratii de la Bucuresti au trimis la Tulcea si plingerile formulate de Steluta si Tase Tanase - sotia si unchiul lui "Clampi" - impotriva ordonantei Parchetului Judetean Braila, referitoare la instituirea sechestrului asigurator asupra averii familiei Tanase. Pe data de 4 ianuarie 2007, Tribunalul Tulcea i-a achitat pe fratii Tanase in ce priveste asocierea in vederea savirsirii de infractiuni si spalare de bani, condamnindu-i insa la cite 3 ani de inchisoare pentru proxenetism si instigare la marturie mincinoasa. Cum era de asteptat, inculpatii au declarat apel impotriva sentintei, reusind sa obtina, trei luni mai tirziu, reducerea pedepselor de la 3 la doar un an si sase luni de inchisoare, cu suspendare conditionata. Hotarirea Curtii de Apel Constanta a ramas definitiva.
