• mai multe comunităţi etnice au găsit în Brăila locul perfect pentru a-l numi “acasă”, de-a lungul timpului • fie că vorbim de ruşi lipoveni, bulgari, turci, armeni, evrei sau romi, toţi trăiesc în pace şi înţelegere alături de cetăţenii români • asta face din Brăila un oraş multicultural, iar Festivalul Peştelui promovează, printre altele, şi acest aspect
În mai puţin de 24 de ore, va debuta prima ediţie a Festivalului Peştelui, eveniment finanţat din fonduri europene. Pe lângă mâncărurile delicioase ce vor fi pregătite în cele patru zile de distracţie, cei prezenţi pot afla mai multe despre cultura şi istoria oraşului. Ştim deja că Brăila a fost sălaş pentru multe grupuri etnice. “Au băut apă din Dunăre” - potrivit vorbei din bătrâni - şi nu s-au mai dus greci, turci, ruşi, bulgari, evrei, armeni, saşi, iar acum aceştia trăiesc în pace şi înţelegere. Dar oare cunoaştem într-atât de bine comunităţile lor? Un alt obiectiv al festivalului, pe lângă atragerea turiştilor în municipiu, este promovarea titlului de “oraş multicultural”, o alăturare de cuvinte europeană.
Turcii din Brăila. Membrii acestei etnii sunt o piesă importantă de “puzzle” al identităţii oraşului, la fel ca celelalte comunităţi. Primul reper vizual în identificarea specificului cultural al comunităţii turce este, bineînţeles, portul tradiţional. Cel pentru femei este alcătuit din fistan, kaftan, işlenmiş, gömlek, fes, voal, cember, şalvari, ilic brodat. Costumul bărbătesc este în tonuri de albastru închis, cu broderie neagră şi brâu roşu. Ramazam Bairam este una dintre cele mai importante sărbători pentru ei, pe masă fiind puse foarte multe dulciuri, printre care celebrele baclavale şi sarailii.
O altă comunitate ce trăieşte în Brăila este cea a ruşilor lipoveni. S-au stabilit în zona noastră în urmă cu 300 de ani, după schisma din Biserica Oficială Rusă. Ruşii lipoveni ţin foarte mult la credinţa lor ortodoxă. Din anul 988 (creştinarea oficială a Rusiei Kievene) şi până în prezent, nimic nu s-a schimbat în ceea ce priveşte cultul religios: ruşii lipoveni se închină cu două degete, crucea are opt extremităţi, iar slujbele se ţin în slavonă. Obiceiurile lor sunt strâns legate de sărbătorile religioase, iar calendarul pe care îl respectă este cel Iulian, în care se decalează cu 13 zile data de 1 ianuarie. Copiii ruşilor lipoveni învaţă în şcoli cu predare în limba română, dar studiază şi limba rusă ca limbă maternă.
Comunitatea Elenă din Brăila. Primii greci sosiţi la Brăila erau originari din Insulele Ionice Chefalonia şi Ithaca, ulterior alăturându-se şi alţi compatrioţi din alte zone. Comunitatea elenă a jucat un rol important în dezvoltarea generală a oraşului nostru, iar aici amintim pe Spiru Lykiardol, Gheorghe Violatos şi M. Embericos. Odată cu instalarea regimului comunist, au fost impuse o serie de interdicţii, printre care desfiinţarea şcolilor private greceşti şi trecerea bisericii “Buna Vestire” în subordinea directă a Patriarhiei Române. După Revoluţia din '89, comunitatea elenă din Brăila s-a reorganizat.
Armenii din Brăila. Aceştia au fost atestaţi documentar încă din 1684, într-un manuscris de culegeri de cântece bisericeşti, în timp ce comunitatea a fost atestată în septembrie 1828. Cea mai reprezentativă figură a comunităţii armene din Brăila a fost medicul Ana Aslan, fondatoarea geriatriei mondiale. În prezent, numărul armenilor din Brăila a scăzut simţitor, ajungând la circa 14 familii.
Comunitatea bulgară. Primii bulgari au sosit în Brăila în primăvara anului 1830, avându-l în frunte pe căpitanul Vasile Petrovici Vîlcov. Celor 38 de familii originare din zona Kotel le-au fost acordate scutiri de taxe şi impozite pentru primii 10 ani, beneficiind în acelaşi timp şi de preţuri avantajoase la achiziţionarea unor imobile şi terenuri. Numărul membrilor comunităţii bulgare a scăzut drastic, una dintre explicaţii fiind fenomenul de migraţie spre Bucureşti şi alte oraşe mai mari din ţară.
Evreii din Brăila. Evreii nu sărbătoresc Anul Nou cu petreceri şi ospăţuri abundente, ci, dimpotrivă, conform tradiţiei, Anul Nou este un prilej de introspecţie, de examen de conştiinţă în lumina valorilor iudaice şi de rugăciuni către Divinitate pentru iertarea păcatelor. Alte sărbători sunt Pesah (Paşte), Savuot, Hanuka, Purium ş.a.
Romii din Brăila. În limba romani, “rom” înseamnă “persoana aparţinând grupului nostru”. Ei fac parte dintre etniile transnaţionale care nu posedă un teritoriu şi care împrumută din culturile şi caracteristicile ţărilor în care trăiesc. Viaţa familială a romilor este strict normată: bărbatul este capul familiei, cel care câştigă banii, iar în mediile tradiţionale, mariajele se încheie la vârste fragede. Majoritatea romilor din România utilizează alfabetul latin şi urmează calendarul gregorian/stil nou creştin.
