• agricultorii locali redescoperă formula economică de succes a fostelor CAP-uri, adică a cooperativelor agricole de producţie • în Brăila sunt două astfel de asociaţii funcţionale: “Braicoop” şi “Unirea Şuţeşti”, cumulând mii de hectare, ambele cu afaceri de milioane de euro numai anul trecut • au reuşit cu banii strânşi să facă investiţii importante în utilaje, spaţii de depozitare, iar de câţiva ani s-au orientat spre partea de cercetare/ dezvoltare în agricultură • pentru început, vor să dezvolte propria formulă de biostimulatori din resturi vegetale
Afaceri înfloritoare pentru cele două cooperative agricole de producţie din judeţul nostru. “Braicoop” şi “Unirea Şuţeşti” sunt singurele organizaţii de acest tip din Brăila şi dau semnale clare că, de la an la an, le merge din ce în ce mai bine. Lucrează împreună mii de hectare în aproape toate comunele judeţului şi sunt dovada vie că proverbiala teamă a agricultorilor de a reînfiinţa CAP-urile este de fapt un simplu mit răsuflat. Fermierii brăileni au constatat şi simţit la buzunare avantajele acestui tip de asociere, iar puterea exemplului i-a determinat pe tot mai mulţi să ceară intrarea în cooperativă. Au văzut că negocierea în grup a preţurilor imputurilor agricole înseamnă economii la costuri, iar la final, la recoltare, valorificarea produselor prin aceeaşi metodă aduce un beneficiu în plus. Anul trecut, de exemplu, cele două CAP-uri au raportat afaceri în creştere depăşind împreună pragul de 10 milioane de euro. Mai trebuie spus că există şi finanţare dedicată acestui tip de asociere a producătorilor, prin intermediul căreia pot fi realizate investiţii importante în dezvoltarea, modernizarea şi inovaţia în agricultură. Astfel că în ultimii ani cele două CAP-uri brăilene au “pompat” bani serioşi în investiţii “a la long”. Pe lista de priorităţi a uneia dintre cooperative apare şi deschiderea unui magazin în municipiu, în care să fie comercializate produsele agroalimentare realizate de membrii cooperatori.
Prima şi cea mai mare cooperativă agricolă de producţie (CAP) din judeţul nostru este “Braicoop”, cu sedii în Vădeni şi Brăila, A luat fiinţă în 2009, la iniţiativa actualului nucleu al organizaţiei. S-a dezvoltat an de an şi a ajuns în prezent să numere 56 de membri cu suprafeţe însumate la circa 17.000 ha pe raza întregului judeţ, în majoritatea comunelor. Se axează pe cultura mare, adică sunt înfiinţate an de an suprafeţe întinse cu grâu, porumb, floarea soarelui, soia, rapiţă, sorg, orz şi orzoaică.
“Cooperativa înseamnă fiscalizare. Practic când noi ceream guvernanţilor să încurajeze asocierea pentru a avea o agricultură puternică şi dezoltată nu o făceam degeaba, pentru că asocierea înseamnă fiscalizare şi asta s-a dovedit. Ce înseamnă să fii serios? Parte din răspuns este să-ţi plăteşti obligaţiile fiscale. Pentru că aşa cum aştepţi să primeşti subvenţiile de la stat, aşa trebuie să-ţi şi plăteşti dările. Problema este că fiscalizarea în agricultură nu este fenomen generalizat, încă mai sunt producători care valorifică producţia agricolă direct din câmp, sau care merg cu producţia de legume sau fructe la marginea drumului fără să plătească nimic la stat. Iar asta înseamnă concurenţă neloială pentru noi, toţi ceilalţi care ne plătim obligaţiile fiscale. Taxarea inversă la TVA în agricultură a fost un prim pas, iar de la implementarea acestei reguli putem spune că noi am început să funcţionăm cu adevărat ca o cooperativă”, ne-a declarat Constantin Mocanu, preşedintele “Braicoop”.
De asemenea, sursa citată a punctat că organizaţia are deja implementate sau în curs de implementare mai multe proiecte investiţionale în valoare de sute de mii de euro, atât din surse proprii, dar şi atrase prin accesarea de fonduri europene şi cele puse la dispoziţie de statul român. “Un exemplu ar fi laboratorul propriu pentru analize agrochimice şi consultanţă în agricultură, înfiinţat în anul 2014, şi care deţine o gamă variată de aparate performante pentru analiza chimică a solului, apei şi plantelor, cu ajutorul cărora putem oferi servicii rapide de consultanţă în agricultură, planuri de fertilizare, cartografiere pentru principalii indici de calitate ai solului. Pe alt palier investiţional, vrem să modernizăm şi să amenajăm aici, pe platforma de la Vădeni, sediul cooperativei, dar şi spaţii de depozitare. De asemenea, urmează înfiinţarea unui siloz de depozitare a produselor agricole şi a unui depozit de îngrăşăminte, la baza noastră de la Baldovineşti. Dar nu în ultimul rând, ne-am gândit să înfiinţăm şi un magazin al cooperativei noastre, unde să punem în vânzare produse agricole, horticole şi produse alimentare tradiţionale ale membrilor cooperatori. Pentru aceasta însă, avem nevoie şi de sprijin din partea autorităţilor locale pentru un spaţiu care se pretează pentru un astfel de magazin. Avem convingerea că acest proiect al nostru va creea un ecou pozitiv la nivelul factorilor decizionali la nivel local şi vom primi tot sprijinul de care avem nevoie. Mai ales că sunt deja exemple de bună practică în acest sens şi în alte judeţe unde colaborarea a fost fructoasă cu autorităţile locale, iar rezultatul unul foarte apreciat în rândul consumatorilor din municipiile unde s-au deschis astfel de magazine”, a mai spus sursa citată.
Biostimulatori vegetali, un proiect iniţiat de “Braicoop”
La rândul său, directorul executiv al cooperativei, Adrian Coteţ, a adus în discuţie un alt proiect investiţional, de data aceasta pe parte de cercedare/dezvoltare în agricultură. “Lucrăm acum la un proiect de realizare la scară largă de biostimulatori care se fac din resturi vegetale şi suntem în plin proces de cercetare pe acest subiect. Dacă experimentul cu biostimulatorul ne-ar reuşi, ar fi un mare ajutor pentru membrii noştri, în primă fază, care ar pune în aplicare această tehnologie. Avem şi doi parteneri pe acest proiect: unul, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Brăila, iar al doilea, Universitatea «Dunărea de Jos» din Galaţi - Facultatea de Inginerie şi Agricultură Brăila. Aplicanţi în acest proiect suntem noi, cooperativa, şi l-am despus la Ministerul Cercetării. O parte din veniturile noastre sunt alocate pentru acest proiect important, spunem noi”.
După cum a explicat Coteţ, BIOSTIM, aşa cum este denumit proiectul amintit, îşi propune să dezvolte biostimulatori vegetali noi, pornind de la deşeuri organice provenite după recoltarea culturilor agricole şi horticole, care să reintre astfel în circuitul natural al elementelor minerale prin asimilaţia de către plante, conferind în acelaşi timp rezistenţă la atacul de boli şi dăunători datorită principiilor active provenite de la plante medicinale. “Ideea dezvoltată în proiect a pornit cu mai mulţi ani în urmă, când s-au făcut studii aprofundate privind potenţialul de obţinere a unor biofertilizanţi din masa vegetală reziduală după recoltarea culturilor agricole. S-au obţinut produse experimentale bogate în nutrienţi, însă instabile din punct de vedere al microorganismelor existente. De aceea, s-au realizat ulterior studii de obţinere a unor biofungicide din plante medicinale. Prin parteneriatul cu universitatea, se urmăreşte proiectarea şi stabilirea celei mai eficiente tehnologii de obţinere a acestor biostimulatori vegetali şi stabilirea metodelor celor mai economice din punct de vedere energetic pentru efectuarea tratamentelor în câmp. Prin parteneriatul cu SCDA Braila se urmăreşte testarea biostimulatorilor vegetali în condiţii experimentale şi de producţie”, a punctat sursa citată.
Ca element de noutate, Braicoop şi-a propus să înceapă o activitate de finanţare a propriilor membri cu imputuri agricole (pesticide, seminţe, îngrăşăminte) dar să intre şi pe piaţa traderilor de produse agricole în sensul să înceapă o activitate de comerţ cu cereale preluate de la terţi producători.
Potrivit celor mai recente date de bilanţ, aferente anului 2016, Braicoop a raportat o cifră de afaceri de 37,5 milioane de lei, în creştere substanţială faţă de 2015, când afacerile se cifraseră la circa 30,7 milioane lei. Pentru anul în curs, cooperativa şi-a prognozat o cifră de afaceri de peste 40 milioane de lei, adică într-un prag valoric de 9 - 9,5 milioane de euro.
Principalele avantaje ale asocierii în cooperativă agricolă de producţie
Cea de a doua cooperativă agricolă de producţie din judeţul nostru este “Unirea Şuţeşti”, înfiinţată în 2011 şi care, în prezent, a ajuns la 16 membri cu suprafeţe de terenuri agricole între 19 ha şi 450 ha, în total însumând circa 2.634 ha. După cum ne-a declarat preşedintele acestei organizaţii, Vasile Barac, se aşteaptă ca numărul de membri şi suprafaţa agricolă lucrată să crească după ce tot mai mulţi fermieri se vor fi convins de avantajele aduse de intrarea în cooperativă. “Principalele avantaje se regăsesc în faptul că la comercializarea produselor agricole se pot obţine preţuri bune datorită cantităţilor mai mari de produse cu care ne ducem să negociem preţul acestora şi, de asemenea, la achiziţia de imputuri necesare desfăşurării procesului de producţie, unde obţinem discounturi de până la 45% din preţul de listă când organizăm licitaţia de cumpărare, datorită faptului că licităm cantităţi mari. Este adevărat că nu toţi agricultorii doresc asocierea în cooperative agricole. Cred că le lipseşte încrederea în ceilalţi membrii înscrişi sau nu au încredere că au unele avantaje datorită acestei asocieri. Sau pur şi simplu că nu vor. Eu îi îndemn să vină lângă noi, pentru că sigur vor avea avantaje atât la vânzarea produselor, cât şi la achiziţionarea de imputuri, şi alte avantaje care se vor regăsi în profitul exploataţiei pe care o conduc, pentru că putem învăţa unii de la alţii, din experienţa ficăruia, pentru că putem fi reprezentaţi mai bine la forurile superioare prin organizarea şi aderarea cooperativelor la o Federaţie a Cooperativelor Agricole care să reprezinte şi să susţină interesele agricultorilor din ţara noastră”.
Ca date financiare, “Unirea Şuţeşti” a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de puţin peste 10 milioane de lei, cu un profit net de 0,3 milioane lei, în timp ce cu un an în urmă raportase afaceri de 10,3 milioane lei şi un profit de 0,25 milioane lei.
Direcţia Agricolă Brăila încurajează asocierea în rândul fermierilor
Conducerea Direcţiei Agricole Brăila a insistat la rându-i asupra avantajelor conferite de asocierea producătorilor agricoli pornind de la cele de ordin economic până la oportunităţile de finanţare sau cele de reprezentativitate în relaţia cu factorii decizionali la nivel central. “Cel mai evident avantaj este acela că în relaţia cu furnizorii de produse şi servicii în sectorul agricol cooperativele sau grupurile de producători au posibilitatea de a negocia şi obţine preţuri mai mici prin prisma cantităţilor mai mari pe care le achiziţionează o structură asociativă comparativ cu un singur fermier. De asemenea, şi la valorificarea producţiei agricole, tot prin negociere, se pot obţine preţuri mai bune. Nu în ultimul rând, prin constituirea de structuri asociative, agricultorii au o reprezentativitate mult mai bună, iar vocea lor se face mult mai bine auzită atât în relaţia cu partenerii de afaceri, cât şi în relaţia cu factorii decizionali la nivel local şi central”, ne-a declarat directorul acestei instituţii, Traian Cişmaş.
Întrebat de ce, totuşi, sunt atât de puţine structuri asociative în judeţul nostru, sursa citată a explicat că a identificat motive, de cele mai multe ori subiective, invocate de fermieri, care se codesc când vine vorba de asocieri. “Este o mentalitate, total greşită, că unde sunt doi sau mai mulţi fermieri apar probleme de orgoliu şi apare o luptă pentru statutul de şef. Am mai observat că unii fermieri nu doresc să se asocieze pentru că au impresia că le este mai bine singuri şi că se descurcă mai bine aşa. Dar prin puterea exemplelor pe care noi le promovăm de fiecare dată când avem ocazia, oamenii se vor convinge încet, încet, că lucrurile stau cu totul altfel. Mai există însă o categorie de fermieri care au în lucru suprafeţe agricole mari şi consideră că oricum obţin cu forţe proprii acele avantajele de ordin economic la achiziţia de imputuri şi la valorificarea producţiei agricole tocmai pentru că exploataţia agricolă este mare. Şi aceştia însă trebuie să ştie că asocierea poate fi un pas benefic pentru ei, chiar şi dacă discutăm numai de oportunităţile de finanţare destinate structurilor asociative în sectorul agricol”, a încheiat Cişmaş.
