• un soi de ciupercă a apărut pe un copac
De ceva timp, trecători aflaţi în zona blocului 16, la circa 50 de metri de staţia de la Direcţia Agricolă, privesc cu uimire la un copac pe care a apărut şi s-a întărit o substanţă albă, cu mare aderenţă la scoarţă. Respectiva ciupercă se scurge de la peste 10 metri, acolo unde se vede tăietura unei crengi, iar spre sol a căpătat dimensiuni uriaşe. Comentariile sunt dintre cele mai diverse: “Semn rău maică, de la Dumnezeu; că ne-am înrăit cu toţii”, opinează, şi se închină, o bătrânică; “ Este o boală a copacului”, zice un pensionar, arătându-ne ciupercile crescute la baza unui copac alăturat. De la conducerea Seroplant aflăm că “nu s-a mai pomenit aşa ceva, iar pentru elucidarea situaţiei se va apela la un specialist în fitopatologie”. Şi dacă tot vorbim de copacii de pe bulevardul Independenţei, să ne aducem aminte câtă tevatură (în necunoştinţă de cauză) s-a făcut în 2013-2014 de către diverşi iubitori ai naturii când s-a procedat la toaletarea până la trei sferturi din înălţimea arborilor. La vremea respectivă s-a făcut toaletarea deoarece, conform explicațiilor primite atunci de la specialiștii ”Seroplant”, ”prin coroana foarte mare şi deasă lumina soarelui nu mai ajungea la flori, iar la un vânt mai puternic copacii şi crengile rupte afectau linia de contact a tramvaielor, ba chiar siguranţa blocurilor, pietonilor şi autoturismelor. Plus că erau şi arbori bolnavi sau predispuşi să se usuce”.
Pericolul scorburilor pentru viaţa copacilor
Anii au trecut, spiritele s-au calmat, bulevardul s-a aerisit, iar acum au fost plantaţi alţi copaci, spre a-i înlocui pe cei bătrâni şi, tot ce e posibil, bolnavi. Iar la acest ultim aspect, trebuie spus că pe Independenţei şi nu numai, sunt zeci de copaci având ditamai scorburile, unde se adună praf şi frunze putrede, care favorizează apariţia de boli şi dăunători, mai ales că se aruncă şi gunoi în ele. Nu ştim la ce concluzii s-a ajuns de către Seroplant prin aparatura ultramodernă din dotare, care scanează starea de sănătate sau cum arată interiorul unui copac. Dar, nu e deloc bine, acolo unde constructorii i-au mutilat cu utilajele, iar în multe cazuri toaletarea s-a făcut ochiometric, în grabă şi fără pricepere. Mai concret, crengile uscate sau verzi au fost greşit tăiate: pieziş şi într-un unghi foarte mare. Ceea ce a permis ca intemperiile, vântul, praful, ploile acide, păsările sălbatice, poluarea aerului, apa de irigat etc să faciliteze pătrunderea foarte uşoară a bolilor, dăunătorilor, ciuperci sau viruşi, în rănile şi tăietura copacilor. Şi, la fel de grav, fără să se utilizeze apoi substanţe şi metode care să-i protejeze, îndeosebi unde NU s-au toaletat cât mai drept şi paralel cu copacul. Consecinţa: excluzând cazurile unde arborii se autoprotejează în mod natural, la cei mai sus amintiţi, scorburile apărute vor conduce inevitabil la uscarea şi moartea acestor copaci, implicit la cedarea lor în faţa furtunilor şi a vijeliilor, tot mai dese de la o vreme. Alt aspect favorizant al necazurilor pentru copaci sunt lăstarii crescuţi în voie şi care devin locuri de aruncat a tot felul de gunoaie şi deşeuri (a se vedea, de exemplu, străzile Goleşti şi Bolintineanu).
Aţi auzit de… arborişti?!
Este o meserie nouă, iar pentru evitarea decimării copacilor din “n”cauze, ar fi bine ca şi la Brăila să avem un specialist în… chirurgia copacilor. Cum sunt numiţi , pe scurt, ARBORIŞTII. De ordinul miilor, ei sunt pregătiţi în Germania, iar pentru România numai opt. Aceştia diferă de silvicultori şi arhitecţii peisageri, dau examen la fiecare trei ani şi sunt profesionişti în arboricultură (care se ocupă de cultivarea, gestionarea şi studiul copacilor, arbuştilor, viţei de vie şi altor plante lemnoase perene). Ei se concentrează în general asupra sănătăţii şi siguranţei plantelor individuale şi a copacilor, fără a fi confundaţi cu forestierii care răspund de gestionarea şi valorificarea masei lemnoase.
