Pe Maranda Enciu am cunoscut-o acum 10 ani ca fondatoare a uneia dintre cele mai performante clinici private din Brăila: West Clinique. O femeie devotată pacienților dar și medicilor, mulți din București, aflați încă de la început în această formulă, Maranda Enciu a format și a sudat o echipă spre bucuria brăilenilor. Ambițioasă și foarte muncitoare, Maranda Enciu s-a simțit în stare să ofere mai mult brăilenilor astfel că s-a apucat la 49 de ani de a doua facultate - Medicina, pe care a absolvit-o cu brio. Ea este unul dintre puținii rezidenți care au ales Medicina de familie, la examenul din noiembrie anul trecut când, în urma concursului de intrare în rezidențiat, 628 de locuri și posturi au rămas neocupate. Despre ce înseamnă acum medicina de familie, despre ce ar trebui să însemne și mai ales de ce a ales acest drum, aflați într-un interviu în exclusivitate cu o femeie al cărei succes înseamnă muncă, muncă și iar muncă.
- Ați dat examen de admitere la Facultatea de Medicină, la o vârstă la care mulți medici au deja și primariatul. De ce la 49 de ani și de ce Medicina de familie, o specialitate pe care mulți rezidenți o evită, în ultimii ani?
- Într-adevăr, am început Facultatea de Medicină la 49 de ani, o vârstă rezonabilă, să zicem...Este a doua facultate. Eram la un master de Biochimie și Biologie moleculară, la Universitatea de Biologie București și făcusem Managementul spitalicesc la școala de Sănătate Publică București, cu câțiva zeci de doctori, din mai multe spitale din țară. Faptul că, la finalizarea masterului am fost pe podium, între primii trei, m-a motivat să dau și la Medicină dacă tot pot ține pasul cu acești doctori. Acesta a fost primul pas. Am dat la Medicină și am intrat din prima.
Vârsta este doar un număr. Contează să faci medicina din pasiune, nu din dorința de a avea o profesie. Totul e să-și îndeplinești visul. Ăsta a fost visul meu! Și dacă ar fi să o iau de la capăt, să pot alege din nou o facultate, tot la Medicină aș da. Îmi place și chiar îmi doresc să fac tot ce pot pentru pacienții mei!
Eu am ales Medicină de familie pentru că pot să fac prevenție, pot să fac educație sanitară, pot să trasez o conduită terapeutică și mă pot ocupa de recuperarea pacientului. Și norocul meu este că am în West Clinique infrastructura necesară să-mi pot ajuta pacienții, un mare avantaj din acest punct de vedere. De aceea am și ales Medicina de familie.
- Cum ați descrie primul an de rezidențiat?
- Prin implicare. Așa am făcut și în cei șase ani de facultate, în care m-am implicat foarte mult. Am făcut foarte multă practică. Rezidențiatul îl fac în Galați. Sunt în primul stagiu de Medicină de familie, care are 6 luni, urmează apoi un stagiu de medicină internă de 5 luni și multe altele care îmi vor permite să-mi dobândesc abilitățile necesare astfel încât să pot avea proprii pacienți.
„Medicina de familie este subfinanțată la acest moment!”
- Printre categoriile specialităților rămase deficitare, în urma examenului de rezidențiat din noiembrie 2022, se află și Medicina de familie. De ce credeți că fug rezidenții de această specialitate?
- Da, este nevoie de mulți medici de familie, dar ca să practici medicină de familie așa cum este descrisă în contractul cadru, trebuie să ai, în primul rând, un cabinet și o sală de tratamente și de mici intervenții dotată corespunzător, pentru a realiza cât mai multe servicii, cu ajutorul cărora să poți să fii finanțat. Medicina de familie, din punctul meu de vedere, este subfinanțată la acest moment! Medicii de familie nu-și permit să-și plătească un salariu corespunzător pentru a-și asigura și o viitoare pensie. Un medic de familie nu-și poate permite, pe PFA sau CMI-ul lui, indiferent de forma de organizare, un salariu aferent unui medic specialist. Unui medic specialist, aflat în sistemul public, i se plătesc toate asigurările aferente salariului, pe când un medic de familie trebuie să-și asigure singur, din încasările de la stat, toate cheltuielile curente, inclusiv contribuțiile la salariu. Chiar dacă se afirmă că medicii de familie încasează sume de la Casa de Sănătate, acele sume asigură practic un salariu modest și o asistentă plătită la fel de modest. Medicul de familie trebuie să-și achiziționeze echipamente pentru cabinet, trebuie să-și plătească asistenta, să-și plătească toate contractele cu furnizorii de servicii, pe deșeuri, electricitate, gaze, pentru a putea fi autorizat sanitar, practic pentru a putea funcționa.
- Ce ați schimba din acest punct de vedere?
-Cred că ar fi corect ca salariul medicului de familie să fie asigurat separat, iar de cheltuielile pentru cabinet să ne ocupăm separat. De exemplu, la West Clinique chiar am avut cabinet de Medicină de familie, dar l-am închis pentru că din finanțarea de la stat se acopereau doar salariile.
- Legat de asta, autoritățile centrale doresc acum să aloce mai mulți bani medicilor de familie care vor activa în mediul rural, cu 50% mai mult față de finanțarea asigurată cabinetelor din mediul urban, așa cum prevede noul contract cadru, care ar trebui să intre în vigoare de la 1 iulie. Credeți că e suficient ca să stimulezi un medic pentru a face naveta la țară și în condițiile bine-cunoscute în care funcționează acum multe dispensare rurale?
- Deci, să lămurim, asta nu înseamnă că salariul medicului se dublează! La țară sunt niște condiții improprii. Eu nu cred că trebuie să fie o diferență între mediul urban și rural. Nu! Ministerul trebuie să investească în infrastructură și să construiască niște dispensare moderne, la fel ca la oraș. Totuși, suntem în România anului 2023 și cred că unui pacient, indiferent că este de la țară sau de la oraș, trebuie să i se asigure aceleași condiții de tratament. Eu mi-am dorit dintotdeauna să ajung și în mediul rural. Nu am nicio problemă cu asta. Problema este că fără o infrastructură decentă, nu poți convinge prea mulți medici să asigure consultații în mediul rural. Cabinetele de medicină de familie nu sunt dotate la nivelul la care ar trebui nici măcar la oraș, ce să mai spun de rural!
”Eu îmi doresc pacienți investigați și tratați, nu o listă!”
-O altă modificare propusă în noul contract cadru face referire la reducerea numărului de pacienți din listă, cu scopul declarat de a mări numărul medicilor de familie care intră în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Însă, lista de pacienți a fost micșorată cu doar 300 de pacienți, de la 1.800 la 1.500. În ce măsură ajută asta un medic de familie?
- Asta este o altă problemă cu care eu nu sunt de acord și asupra căreia ar trebui să se aplece, urgent, Ministerul Sănătății, condiția de obținere a finanțării. Din păcate, pentru a fi finanțat un medic de familie trebuie să aibă o listă, aici e o mare greșeală! Ministerul Sănătății ar trebui să finanțeze pacientul, nu lista! Practic, medicul de familie trebuie să realizeze investigații și tratamente, și nu să se transforme în funcționar care dă bilete pentru o listă. Pentru că ministerul finanțează cabinetul de medicină de familie și nu medicul de familie! Din acest motiv, mulți rezidenți nu-și mai aleg medicina de familie. Deci nu se dă un salariu, ci se dau cheltuielile aferente per cabinet. Iar cheltuielile acum sunt foarte mari.
- Ne puteți da și un exemplu concret?
- Dacă vrei să ai un cabinet cu o finanțare mai mare, trebuie să ai o listă de 2.000, 3.000, 4.000 de pacienți. Cum aș putea eu să am activități de prevenție, de educație sanitară, de tratament și recuperare pentru 3.000 de pacienți, altfel decât dând bilete de trimitere?! Ori, eu nu-mi doresc asta! Eu îmi doresc pacienți investigați și tratați, nu o listă! Asta trebuie să înțeleagă ministerul Sănătății! Nu trebuie să finanțeze liste! Ministerul trebuie să finanțeze o activitate pe un cabinet de medicină de familie care acordă investigații și servicii pentru pacient! Din acest motiv suntem constrânși să alergăm după pacienți. Nu cred că e normal! Din acest motiv, mulți medici doresc acum să iasă la pensie mai devreme. Chiar nu știu ce va fi peste 10 ani, dar dacă nu se schimbă nimic între timp, nu va fi bine deloc.
”Medicul de familie, în loc să fie ca un funcționar care dă bilete de trimitere, ar trebui să fie un specialist care să trateze, să recupereze pacienții (...)”
- Având în vedere greutățile, de ce ați ales această specialitate?
- Eu am ales această specialitate pentru îmi doresc să tratez pacientul conform curriculei pe care o voi parcurge în cei 4 ani de rezidențiat. În sensul că medicul de familie, în actuala formulă a rezidențiatului parcurge anumite stagii de pregătire pe diverse specialități și poate să dobândească abilități pentru a rezolva mai multe probleme, mai multe afecțiuni decât în prezent. Adică medicul de familie, în loc să fie ca un funcționar care dă bilete de trimitere, ar trebui să fie un specialist care să trateze, să recupereze pacienții, astfel încât măcar 70-80% dintre pacienții care ajung la medicul de familie să nu mai fie redirecționați spre UPU, spitale, ci să poată fi tratați la cabinet. Dacă ministerul nu se apleacă spre această specialitate, cred că va fi o nenorocire în următorii 10 ani, când va fi probabil un medic de familie la 10.000 de pacienți. E imposibil să faci față la așa ceva! Să vedem atunci cum o va gestiona ministerul!
- După rezidențiat, ce mai urmează? Vă mai doriți ceva în mod deosebit?
- Îmi doresc sănătate și să abordez pacienții cu cea mai mare responsabilitate! Și mi-ar plăcea să continui colaborarea cu colegii mei de la Galați, de la Medicină. Mi-ar plăcea să lucrăm împreună, să colaborăm cumva sau să-i am aici, la West Clinique, angajați. Sunt niște oameni deosebiți! Și chiar recomand facultatea de Medicină de la Galați, dacă sunt tineri care nu s-au hotărât încă la un centru universitar.
- Un gând de mărțișor pentru brăileni, și nu numai ?
- Cel mai important pentru toată lumea este să fie sănătoasă, să aibă acces rapid la servicii medicale, și dacă acest acces ar fi și gratuit, ar fi perfect! Și de 8 Martie, le urez un mare La mulți ani tuturor doamnelor! Și la cât mai multe motive să zâmbească!
