• prima «victimă»: Partidul România Mare, asupra căruia Tribunalul Brăila deja s-a pronunţat şi a decis să anuleze deciziile BECJ, prin care listele propuse îi fuseseră admise • Adrian Răureanu, prima opţiune a partidului la Cameră, a anunţat, ieri, că va face apel • şi listele PMP, ANR, USR, PER au fost contestate la Tribunalul Brăila, iar o parte dintre obiecţiuni au aparţinut Partidului ACASA, care nu s-a înscris în cursa electorală la Brăila • deşi a depus liste la cele două Camere, Alianţa electorală Alternativa Naţională 2016, nu a primit ok-ul de la BECJ şi a rămas pe dinafară
Febră mare la Brăila în privinţa listelor cu candidaţi pentru alegerile Parlamentare din 11 decembrie. Din 12 partide înscrise, săptămâna trecută, la Biroul Electoral al Circumscripţiei nr. 9 Judeţul Brăila (BECJ), până în prezent, doar 10 par să mai fi rămas, oficial, în cursa electorală. Alternativa Naţională 2016 a fost respinsă încă din weekend de către BECJ, deoarece nu a făcut dovada semnăturilor susţinătorilor depuse la Biroul Electoral Central, iar Partidul România Mare, ale cărui liste au fost admise, iniţial, de BECJ, s-a trezit brusc în afara ringului, după ce, luni, Tribunalul Brăila, a decis să dea curs unei contestaţii.
De altfel, trebuie precizat că, până ieri, Tribunalul Brăila înregistrase 7 contestaţii pe tema alegerilor Parlamentare. Trei dintre acestea au fost formulate de către Partidul Alternativa Civică, Atitudine, Solidaritate, Acţiune (ACASA), formaţiune care nu s-a înscris în cursa electorală în judeţul nostru, dar care s-a îndreptat împotriva listelor depuse de Partidul Mişcarea Populară, Alianţa Noastră România şi Partidul Ecologist Român. Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul că PRM a fost contestat de o persoană fizică, asemenea Uniunii Salvaţi România, care însă a mai primit o „critică” la Tribunal şi din partea ecologiştilor.
Interesant este că PSD, PNL sau ALDE nu au primit niciun fel de contestaţii.
Ce partide au depus liste la BECJ Brăila şi câte vor intra în alegeri
Potrivit listelor afişate la avizierul Biroului Electoral de Circumscripţie din judeţul nostru, la Brăila au depus dosare de candidatură 12 partide: Partidul România Unită, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat, Alianţa Noastră România, Partidul Mişcarea Populară, Uniune Democrată Maghiară din România, Uniunea Salvaţi România, Partidul România Mare, Partidul Socialist Român, Partidul Ecologist Român şi Alternativa Naţională 2016.
Însă, numărul acestora a început să intre deja în picaj. Propunerile AN 2016 au fost respinse de BECJ pentru că nu au fost însoţite de dovada semnăturilor strânse de la simpatizanţi. Probleme a întâmpinat şi PRU Brăila, care a fost nevoit să îşi modifice lista de la Senat în ultima clipă şi să înlocuiască unul dintre candidaţi cu un altul de sex feminin, aşa cum impune legea actuală, însă după schimbări a obţinut ok-ul de la BECJ.
PRM a ieşit însă din cursa electorală, după ce Tribunalul Brăila a admis o contestaţie din partea lui Adrian Eugen Dănilă, referitoare la faptul că listele depuse la Birou au fost semnate de conducerea centrală a partidului, dar care însă nu ar mai fi fost oficializată, de la moartea lui Vadim Tudor. Contactat telefonic, ieri, de redactorii „Obiectiv - Vocea Brăilei”, Adrian Răureanu, prima opţiune a partidului la Camera Deputaţilor, a explicat că situaţia este una extrem de ciudată, în condiţiile în care organizaţia nu fusese informată oficial de acest proces. PRM-istul a punctat că suspectează la mijloc o strategie de-a PRU Brăila, după ce a surprins o conversaţie la Tribunal între cel care a făcut contestaţia şi deputatul Silviu Petrea. Chiar şi aşa, Răureanu a afirmat că va face apel, pentru că are documente care vor schimba decizia Tribunalului de respingere a listelor PRM.
Tot la Tribunalul Brăila au fost citate, ieri şi PMP, ANR, USR, precum şi PER. Cu excepţia USR-iştilor, contestaţiile au venit de această dată din partea unui partid mai puţin cunoscut la Brăila: ACASA. Chiar şi aşa, potrivit liderului PMP Brăila, Marioara Nistor, judecătorii au decis să respingă contestaţiile ACASA atât în cazul popularilor, cât şi al celorlalte formaţiuni vizate, deoarece documentele depuse nu fuseseră asumate prin semnătură. Dar trebuie subliniat că cei de la ACASA încă mai pot face apel în termen de 48 de ore. Cosmin Păvăloiu (PER) şi Marian Ghionu (ANR) încă mai aşteptau ieri seară soluţia oficială din partea Tribunalului.
USR Brăila atacată din două părţi
În ceea ce priveşte Uniunea Salvaţi România, preşedintele filialei Brăila Cătălin Stancu ne-a explicat că a primit două contestaţii: una din partea ecologiştilor şi alta din partea unei persoane din Hunedoara, însă cu precizarea că ambele acţiuni s-au desfăşurat aproape identic în mai multe judeţe din ţară. Stancu a afirmat că cel mai probabil, la mijloc este vorba despre o strategie a PSD-iştilor, deoarece din punctul său de vedere PER-iştii îi susţin neoficial pe social-democraţi, iar Monica Nicoleta Petruţ, persoana care a făcut cea de-a doua contestaţie „a venit însoţită de avocatul PSD-ului”.
De altfel, potrivit liderului USR Brăila, situaţia a fost semnalată şi de către Nicuşor Dan, pe pagina de Facebook, după ce acelaşi lucru s-a întâmplat în mai multe judeţe din ţară. „E o acţiune. Clar. Practic e aceeaşi minte care a scris cele două rânduri de contestaţii. Sunt depuse la indigo în majoritatea judeţelor. Au fost schimbate doar lucruri de conjunctură, dar conţinutul e practic la fel peste tot. E evident că e aceeaşi mână. Şi dacă doamna asta din Hunedoara umblă cu avocatul PSD-ului, înseamnă că şi PER-ul e probabil tot cu PSD-ul”, a afirmat Stancu.
Ulterior, acesta ne-a contactat şi a precizat că în ambele contestaţii Tribunalul Brăila a decis să suspende pronunţarea soluţiei. „Aş fi preferat să se încheie astăzi acest episod. Cel mai probabil ne vom judeca după alegeri, pentru că nu cred că mai este timp. În alte judeţe din ţară Tribunalul s-a pronunţat şi le-a respins contestaţia”, a conchis sursa citată.
Până la închiderea ediţiei de ieri a cotidianului „Obiectiv - Vocea Brăilei”, pe portalul online al Tribunalului Brăila nu fuseseră actualizate informaţiile în privinţa celor 7 contestaţii, astfel încât să confirme sau să infirme datele precizate de candidaţii intervievaţi.
Rămâne de văzut, câte partide vor rămâne la Brăila înscrise în cursa pentru Parlamentul României
