• volumul mare de muncă al directorului de îngrijiri medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila a deschis o portiţă PSD-iştilor să îşi mai promoveze câţiva oameni în postura de “ajutoare”, avertizează consilierul judeţean PND Cătălin Iordache • în urmă cu câţiva ani, s-a găsit soluţia ca fiecare pavilion din spital să aibă un medic şi un asistent coordonator care să facă muncă administrativă • acum, aceste funcţii sunt ocupate de angajaţi care au legături directe sau indirecte cu PSD, aşa cum a decis managerul Delia Râşnoveanu, la rându-i membru PSD, dar şi cum au aprobat consilierii judeţeni • oamenii răsplătiţi de partid primesc acum un spor de 10% la salariu pentru ceea ce fac, deşi pe timpul vechii echipe manageriale, persoanele din funcţiile respective nu primeau niciun leu în plus • totodată, lista lipsurilor din spital se îngroaşă serios cu: lame de bisturiu, branule, ghips la Ortopedie, filtre hepa care zac îmbâcsite, în timp ce conducerea ridică din umeri
Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila pare că se “scufundă”, de la o zi la alta. După medicamente, mai nou, lipsa materialelor sanitare face “ordinea de zi” a sesizărilor ajunse la redacţia “Obiectiv - Vocea Brăilei”. Colac peste pupăză, pe fundalul acestor probleme grave, grija principală a responsabililor de acolo este promovarea colegilor de partid în poziţii “călduţe”. Consilierul judeţean PND, Cătălin Iordache, a dezvăluit recent, că munca directorului de îngrijiri medicale este efectuată acum de patru oameni. Mai exact, pe lângă directorul de îngrijiri - Dorina Dobre, fostă asistentă şefă la secţia Oftalmologie -, acum au mai apărut trei “ajutoare” ca urmare a unei modificări la organigramă, aprobată de curând de CJ Brăila, în care figurează şi aceste posturi mai puţin vizibile, după cum avertizează Iordache. Interesant însă este că aceştia sunt asistenţi cu legături directe sau indirecte cu Partidul Social Democrat. Ce-i drept, împărţirea sarcinilor exista în spital în momentul venirii noii echipe manageriale, condusă de social-democrata Delia Râşnoveanu, numai că asistenţii care ajutau directorul de îngrijiri medicale la sarcinile administrative nu erau plătiţi. Acum sunt, după cum recunoaşte chiar şefa spitalului, cu un spor de 10% în plus la salariu. Iar după ce la finele săptămânii trecute, Iordache a declarat că din spital lipsesc sondele urinare, acum, pe surse, am aflat că lipsesc inclusiv branule, lame pentru bisturiu şi ghips la secţia Ortopedie, iar filtrele hepa din sălile de operaţie sunt îmbâcsite de praf. Aşa cum a promis, Râşnoveanu s-a interesat de sondele urinare la începutul săptămânii, iar răspunsul pe care ni l-a dat a fost că acestea au existat tot timpul în spital. “Poate or fi lipsit de la vreo secţie anume, dar au fost în spital”, susţine aceasta, iar despre lame şi ghips, şefa spitalului a spus că nu are cunoştinţă că ar lipsi.
Asistenţi coordonatori de pavilion, legături cu PSD
Cel care a adus prima dată în atenţia opiniei publice faptul că directorul de îngrijiri medicale este ajutat de încă trei asistenţi pentru a-şi îndeplini atribuţiile este consilierul judeţean PND, Cătălin Iordache. Acesta a declarat că, deşi a votat modificarea organigramei spitalului în cea mai recentă şedinţă de CJ, nu a apucat să studieze documentul stufos de aproximativ 300 de pagini în amănunt pentru a observa că, printre altele, s-a strecurat şi această “sinecură” PSD. Abia la scurt timp după şedinţă, Iordache a aflat că pe funcţiile de asistenţi coordonatori de pavilion s-au “cocoţat” apropiaţi ai social-democraţilor. Numai că acesta şi-a amintit doar două nume din trei. “Nu ţin cu Olguţa (Olguţa Crivăţ, fost director de îngrijiri medicale - n.r.), să nu înţelegeţi aşa ceva, dar acum avem una care este şefă şi încă 3 care sunt în subordinea ei, pentru că asta, fost asistent-şef al directorului medical Alina Neacşu, proastă fiind- şi vă rog să mă citaţi aşa -, nu ştie despre ce este vorba. Şi atunci, au mai angajat încă 3. Dar printre ăştia 3, e domnul Pătârlăgeanu la Corpul B, şi soţia lui Dan Apostol, fost director la SUPAGL, acum la «Braicata». Pe cea de-a treia persoană nu mai ştiu cum o cheamă”, ne-a declarat Cătălin Iordache, în urmă cu o săptămână.
Am contactat-o pe Delia Râşnoveanu, şefa Spitalului Judeţean, care ne-a confirmat cele spuse de Iordache, dar a precizat că volumul de muncă al directorului de îngrijiri este foarte mare, având în subordine atâtea pavilioane şi locaţii diferite, iar funcţiile le-a “moştenit” de la vechea conducere şi le-a păstrat pentru că i s-au părut utile. “Sunt medici coordonatori şi asistenţi coordonatori pe fiecare corp. Aşa a fost dintotdeauna, cred. Pentru pavilionul A plus C sunt dr. Grecu Anatol şi asistent Apostol Cornelia. Pentru Corpul B dr. Liana Lepădatu şi asistent coordonator Vali Pătârlăgeanu. La Corpul D, dr. Ţovârnac Florin cu asistent coordonator Cristina Pandrea. N-au fost ei dintotdeauna, pentru că s-au mai făcut schimbări, dar ei nu fac altceva decât activităţi administrative de coordonare a corpului respectiv. Medicii nu primesc bani, pentru că au deja funcţia de şef de secţie. Asistenţii da, pentru că ei nu sunt asistenţi şefi. Primesc sporul de asistent coordonator, asta înseamnă un câştig de 10% în plus la salariu”, ne-a declarat dr. Râşnoveanu.
Numiţi pentru a primi un ban în plus la salariu?
Deşi “moştenite”, şefa unităţii sanitare a omis să precizeze faptul că persoanele care ocupau aceste funcţii nu erau remunerate cu niciun fel de spor, deoarece acestea erau de asisteţi şefi, or ei, deja primeau un spor de şef. Putem spune că funcţiile erau mai mult “onorifice”, iar munca prestată era pro-bono. Acum, asistenţii şefi au fost schimbaţi din funcţiile de asistenţi coordonatori pe pavilion cu asistenţi simpli, iar aceştia din urmă primesc mai mulţi bani la salariu. Aşa cum a precizat şi Iordache, cei trei asistenţi care ocupă în prezent funcţiile amintite mai sus au legături directe sau indirecte cu PSD. Valentin Pătârlăgeanu este consilier municipal PSD, iar Cornelia Apostol este soţia şefului de la “Braicata”, cunoscut ca apropiat al PSD. Iar Cristina Pandrea este soţia dr. Stănică Pandrea, angajat la “Muzeul Carol I” şi membru PSD, după cum ne-a confirmat preşedintele social-democraţilor brăileni, Ion Rotaru.
Întrebată de remunerarea acestora, managerul Râşnoveanu a declarat că: “Primeau toţi (bani - n.r.), dintotdeauna. Dacă erau asistenţi şefi la vreo secţie, atunci da, nu puteau să primească bani. Asistenţi şefi erau pe funcţiile alea la venirea mea, acum că stau să mă gândesc, da, erau asistenţi şefi şi nu erau plătiţi. Actualii asistenţi nu au nicio legătură cu PSD. Doar Vali Pătârlăgeanu care e consilier. Cornelia Apostol a fost directoare de îngrijiri la Spitalul de Psihiatrie. Cristina Pandrea...nu-i cunosc familia, nu mă interesează familia, ci omul, dacă ea îşi face treaba. Nu ştiu să spun cât înseamnă 10%, depinde de salariul fiecăruia. Nu ar fi fost mai uşor să iau asistenţi şefi, pentru că e foarte greu pentru un asistent şef să facă şi coordonare pe secţie, şi coordonare pe pavilion. Atunci, cum îşi aprobă singură referate? E mai dificil. Am preferat să iau oameni care nu au nicio legătură cu nicio secţie, să fie separaţi, ca să poată face activitatea adminsitrativă organizatorică pe tot pavilionul”, ne-a precizat sursa citată.
Concret, aşa cum ne-a explicat dr. Râşnoveanu, cei trei asistenţi coordonatori trebuie să facă muncă administrativă, să se ocupe de grafice, de pontaje, de referate, de centralizări pentru materiale sanitare etc.
În urmă cu câteva zile, am fost sesizaţi telefonic despre lipsa ghipsului de la Ortopedie, dar şi a lamelor de bisturiu pentru intervenţiile chirurgicale. Din nou, i-am dat ocazia managerului de a-şi spune punctul de vedere cu privire la aceste lipsuri. Ca de fiecare dată, dr. Râşnoveanu nu a ştiut dacă din spital lipsesc lamele pentru bisturiu ori ghipsul de la ortopedie. “Sondele urinare nu au lipsit la nivel de spital. Dacă au lipsit de pe o secţie anume, nu ştiu. Se poate împrumuta de la o altă secţie. Cât despre lame de bisturiu şi ghips, asta chiar nu ştiu, n-am auzit. N-am auzit aşa ceva”, ne-a spus şefa spitalului, fără a menţiona că va verifica situaţia.
Căpăţînă susţine că se fac paşi spre soluţionarea problemelor
Consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă, preşedinte al Consiliului de Administraţie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, a explicat că noua organigramă a instituţiei, care a fost aprobată la cea mai recentă şedinţă a Consiliului Judeţean, a fost întocmită ca urmare a mai multor controale şi verificări de anul trecut la nivelul secţiilor şi are la bază avize emise de Ministerul Sănătăţii. Chiar dacă recunoaşte că există multe probleme la Spital şi că această organigramă nu le rezolvă pe toate, Căpăţînă susţine că se încearcă totuşi eliminarea acestora încetul cu încetul prin renunţarea la “metehne vechi” şi reorganizarea Spitalului Judeţean. Întrebat în ce măsură este în regulă ca posturile de asistenţi coordonatori să fie acum remunerate având în vedere că în trecut nu se întâmpla asta, deşi poziţiile funcţionau foarte bine sub îndrumarea asistenţilor şefi, consilierul judeţean independent a dat de înţeles că este una dintre măsurile întreprinse astfel încât să existe un control mai bun asupra Corpurilor şi secţiilor din Spital. Căpăţînă a afirmat că până acum între secţii nu a existat o colaborare foarte bună în ceea e priveşte transferul de medicamente.
“Avizul a fost obţinut de la Ministerul Sănătăţii în urma unui control al Direcţiei de Sănătate Publică Locală. Iar acesta a fost esenţa hotărârii de CJ. Multe nu s-au întâmplat de aici, dar acele mici modificări pe care le-am adus generează comentarii de peste tot. Fiindcă sunt nişte metehne de 20 de ani acolo. Aceea de a lua salariu fără să munceşti, de a munci fără să te intereseze calitatea muncii, dar şi «mie să mi se dea, dar fără responsabilitate»“, a declarat Căpăţînă.
Acesta a explicat că, până nu demult, la Spitalul Judeţean, nimeni nu coordona partea de întreţinere, circulaţia medicamentelor, iar partea de îngrijire era coordonată de o singură persoană, situaţie care s-ar fi îmbunătăţit acum prin venirea oficială a încă 3 oameni.
“Nu spun că s-au rezolvat problemele, dar este un început. Dacă aţi observat, până de curând se discuta doar de medicamente lipsă, acum se discută despre materiale. Am reuşit, cu farmacist pe Buzăului, în Hipodrom şi la Maternitate, să ducem gestiunea medicamentului de la intrare şi până la patul pacientului. Asta înseamnă că, noi, dacă cumva vom avea la un moment dat o lipsă de medicamente, se datorează fie unei probleme de aprovizionare, fie din cauza unei nepriceperi în păstrarea stocului de rezervă”, a spus Căpăţînă, explicând că se încearcă o variantă asemănătoare de gestiune şi în cazul materialelor, însă încă nu s-a ajuns la o concluzie clară în privinţa metodei de acţiune.
“Cred că aţi mai aflat de-a lungul timpului că s-au mai găsit 10 mii de seringi la unul, nu ştiu câte tampoane la altul, nu ştiu ce pe la nu ştiu ce secţie şi aşa mai departe. Ei se aprovizionează cu materiale la începutul lunii şi apoi secţiile lucrează. La următoarea aprovizionare se întâmplă să nu se fi terminat toate stocurile de data trecută şi aceştia nu colaborează între secţii”, a mai adăugat consilierul judeţean.
Chiriac cere soluţii de la conducerea spitalului
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, nu a dorit să comenteze prea mult subiectul lipsurilor de medicamente şi materiale de la spital şi ne-a trimis, pentru explicaţii, către conducerea Spitalului Judeţean Brăila. Acesta a precizat că în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean treaba lui este aceea de a asigura investiţii la Spital, nu de a verifica stocurile de medicamente sau dacă angajaţii de acolo îşi fac treaba.
“Nu vreţi să sunaţi managerul, mai bine? Doar nu preşedintele CJ Brăila face achiziţia de materiale şi medicamente la spital... Eu am atenţionat conducerea SJU să ia măsuri urgente ca să acopere necesarul de materiale! E foarte simplu! Poate că nu au venit comenzile. Nu ştiu. Nu este treaba mea să mă ocup de achiziţionările Spitalului şi de tot ce se întâmplă acolo. Ar fi o nebunie”, a declarat Chiriac.
Cât despre posturile de asistenţi coordonatori pe Îngrijire, şeful CJ a afirmat că acestea existau dintotdeauna, numai că nu erau plătite atribuţiile suplimentare. Totuşi, aşa cum ne-a declarat managerul spitalului, asistenţii coordonatori actuali primesc mai nou un spor de 10%. “Posturile de asistenţi coordonatori nu sunt remunerate. Aceştia îşi fac job-urile în cadrul fişei postului. Sunt asistenţi-şefi de acolo. Iordache comentează, dar poate că vrea el vreun spital intergalactic, pe satelitul lui. Dacă am ajuns să luăm indicaţii de la domnul «doctor» Iordache...”, a conchis Chiriac.
Filtrele Hepa din Blocul Operator, îmbâcsite!
Lista neregulilor din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila continuă. De această dată, cu mizeria de pe holuri, dar şi din Blocul Operator! Deşi au fost diverse controale în ultima perioadă la unitatea sanitară, ultimul fiind chiar de la Direcţia de Sănătate Publică în urmă cu 2-3 luni, nimeni n-a observat murdăria de pe holuri, măcar. Recent, am primit câteva fotografii cu filtrele Hepa din noile săli de operaţie inaugurate în vara lui 2017, îmbâcsite de praf. Teoretic, acestea ar trebui schimbate imediat cum se adună praful pe ele, mai ales că vorbim de săli de operaţie unde totul trebuie să fie steril, pentru ca riscul de infecţii nosocomiale să fie redus spre zero. Filtrele Hepa asigură o puritate absolută a aerului, potrivit site-urilor de specialitate.
Cât despre toaleta de la intrarea în spital, aceasta abia mai funcţionează, îi lipseşte capacul, hârtie igienică nu-i, iar săpun pentru spălat pe mâini nici atât!
Nici Unitatea de Primiri Urgenţe nu arată mai bine. Acolo, există riscul ca bacteriile să rămână inclusiv după spălarea podelei, pentru că linoleumul nu e curbat la îmbinarea cu pereţii, ci sunt puse plinte. Faptul că acolo se ascund microbii ne-a fost confirmat inclusiv de Direcţia de Sănătate Publică Brăila. Arătându-le fotografiile, DSP a răspuns, pe la finele lunii martie: “Există riscul ca între perete şi plintă să fi intrat microbi. Spălarea este posibil să aibă eficienţă minimă”. Documentul continuă cu “În data de 19.03.2018, s-a acordat asistenţă de specialitate în sănătate publică pentru «Reabilitarea secţiei Unitate de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila», prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Consiliul Judeţean Brăila urmând să depună un dosar în calitate de ordonator principal de credite, al unităţii sanitare eligibile, în cadrul programului operaţional. Vă precizăm că în perioada 12.03-30.03.2018 s-a desfăşurat un control încrucişat ce vizează şi activitatea Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, constatările urmând să fie raportate Ministerului Sănătăţii după încheierea perioadei de control, ulterior fiind în măsură să aducem completări”. Potrivit unor surse, angajaţii care au făcut controlul la Spitalul Judeţean Brăila au provenit dintr-un alt judeţ, iar constatările lor au fost trimise direct la Ministerul Sănătăţii. La DSP Brăila nu a ajuns niciun act de la Bucureşti, pe această temă, nici până acum, iunie 2018.
De asemenea, la redacţie au ajuns şi alte fotografii cu mizeria din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, de-a lungul timpului. În urmă cu câteva luni, o mămică ne-a trimis poze cu secţia Pediatrie, iar imaginile vorbesc de la sine. Apoi, pe internet au circulat fotografii cu murdăria de la UPU. Şi în acest caz, pozele nu mai au nevoie de nicio descriere.
