Vineri seara, Zilele Bibliotecii Judetene "Panait Istrati" s-au incheiat cu lansarea a patru volume omagiale dedicate lui Fanus Neagu. Au participat multi dintre prietenii scriitorului brailean care a implinit 75 de ani. Moderator a fost criticul Mihai Ungheanu. "Il cunosc pe Fanus Neagu din tineretea lui literara. Este unul din marii scriitori de limba romana, un prozator deosebit. Fanus Neagu a aparut ca un fenomen literar, a facut gol in jurul lui de cind a aparut, nu a putut fi supus unor norme, impuse atunci literaturii romane. Si-a creat un traiect propriu, s-a impus ca un fiu al Baltilor Brailei si a ajuns in literatura romana la virf". Din pacate, la intilnire nu a participat si cel sarbatorit, din motive independente de vointa lui. Cu toate acestea, Fanus Neagu a trimis un mesaj brailenilor, in care le-a spus ca ii pare foarte rau ca nu poate fi alaturi de ei.
A fost apoi lansata antologia de critica realizata de profesorul Viorel Coman, "Drumuri in poveste", tiparita la editura "Semne" din Bucuresti. Autorul antologiei a prezentat mecanismele de producere a cartii si a dezvaluit ca doreste sa realizeze o istorie a receptarii celor patru mari clasici de la Dunarea de Jos, Fanus Neagu, Panait Istrati, Mihail Sebastian si Nae Ionescu. "Acum cred ca este timpul sintezelor si aceasta carte este o provocare. Am inceput cu Fanus Neagu pentru ca este momentul celor 75 de ani, apoi pentru ca este un foarte mare scriitor, care a sporit expresivitatea limbii romane, a scris istoria oamenilor de la Dunarea de Jos, a spus mai bine decit oricine povestea Brailei. Am ales cronicile din presa de la debutul cartilor, toate vocile criticii literare din anii '50 pina in 2005", a explicat prof. Viorel Coman.
Directorul Bibliotecii Judetene, Rodica Draghici, a explicat apoi cum a aparut ideea tiparirii albumului biografic, "Portretul unei vieti". "Am facut un album cu fotografii din arhiva familiei Fanus Neagu, comentate chiar de maestru. Succesiunea fotografiilor este aceea a virstei. Am vrut sa aratam legaturile lui cu mari scriitori din Bucuresti, cu scriitorii din Braila, cu rudele de la Gradistea", a spus Rodica Draghici. Albumul a aparut la editura "Ex libris", realizarea lui datorindu-se Rodicai Draghici, Adelinei Ioana si lui Viorel Coman.
Un alt volum interesant pentru opera lui Fanus Neagu a fost realizat de inginerul Gabriel Let, "Povestea viei si cintecul vinului", carte tiparita la editura "Contra" din Piatra Neamt. Volumul cuprinde texte ale lui Fanus Neagu despre vin, vie si placerea de a trai in ambianta bahica, foarte creatoare. In acest moment s-au amintit si calitatile vinului apreciate de Fanus Neagu: alb, sec, rece mult si gratis. "Ratiunea cartii a fost aceea de a transmite mesaje constructive. Din punctul meu de vedere judetul Braila poate valorifica drept brand national aceste nisipuri, notiunea Baraganului, a ciulinilor. Putem oferi o garantie a unei noi civilizatii, a unei noi stari de prosperitate. Mi-as dori sa ajung sa fac un vin “Fanus Neagu”, un vin “Ana Aslan”, un vin pentru fiecare personalitate a locului. In cartea mea, Fanus poate fi regasit intr-o lumina inginereasca placuta lecturii", considera ing. Gabriel Let. A patra si ultima carte lansata a fost "Vocatia prieteniei" scrisa de poetul Aurel M. Buricea, bun prieten al lui Fanus Neagu. "M-a fericit Dumnezeu cu prietenia celui mai mare scriitor contemporan, Fanus Neagu. Intrat definitiv in starea de legenda a Brailei prin monumentala sa opera, prin nobletea sufletului sau indragostit de-a pururi de miracolul brailean. Am publicat aceste marturisiri pentru ca toti brailenii sa-l cunoasca mai bine pe omul care a nemurit aceste locuri", a marturisit poetul Aurel M. Buricea.
Fanus Neagu - un Terente al literaturii romane
A urmat apoi un moment in care s-au evocat amintiri cu Fanus Neagu, prietenii sai caracterizindu-l asa cum au considerat ca merita "voievodul limbii romane". Scriitorul Florin Costinescu a spus ca l-a cunoscut pe Fanus Neagu cind a publicat primele poezii si i-a lasat impresia ca este "Scriitorul care stie sa-si poarte gloria pe umeri". Criticul Andrei Grigor l-a caracterizat pe Fanus Neagu ca fiind un "Terente al literaturii romane", ca aceasta expresie este mai in spiritul lui. Un alt critic, Lucian Chisu, a explicat ca sint scriitori care vorbesc limba romana si inca o limba, limba lor, iar intre acestia este si Fanus Neagu, "un mare creator de expresivitate, un mare artist al cuvintului, o personalitate a locurilor acestora. Prin Fanus Neagu si alti scriitori, acest oras a ajuns unul dintre cele mai cunoscute tinuturi imaginare".
Scriitorul Grigore Traian Pop a surprins esentialul operei celui sarbatorit, "teribilul umanism al operei sale", pentru care considera ca acesta ar fi putut primi chiar Premiul Nobel pentru Literatura.
Directorul editurii "Semne" din Bucuresti, Stefan Dulu, a evidentiat interesul de care s-a bucurat antologia critica realizata de Viorel Coman, iar poetul Nicolae Grigore Marasanu a precizat ca la 75 de ani povestea continua si l-a caracterizat pe Fanus Neagu ca fiind “Anafor adinc, putin previzibil, care atunci cind il musca vipera vinului, fandaxita si totdeauna pe tocuri inalte, devine jovial, filantrop, putin pizmas".
A fost apoi lansata antologia de critica realizata de profesorul Viorel Coman, "Drumuri in poveste", tiparita la editura "Semne" din Bucuresti. Autorul antologiei a prezentat mecanismele de producere a cartii si a dezvaluit ca doreste sa realizeze o istorie a receptarii celor patru mari clasici de la Dunarea de Jos, Fanus Neagu, Panait Istrati, Mihail Sebastian si Nae Ionescu. "Acum cred ca este timpul sintezelor si aceasta carte este o provocare. Am inceput cu Fanus Neagu pentru ca este momentul celor 75 de ani, apoi pentru ca este un foarte mare scriitor, care a sporit expresivitatea limbii romane, a scris istoria oamenilor de la Dunarea de Jos, a spus mai bine decit oricine povestea Brailei. Am ales cronicile din presa de la debutul cartilor, toate vocile criticii literare din anii '50 pina in 2005", a explicat prof. Viorel Coman.
Directorul Bibliotecii Judetene, Rodica Draghici, a explicat apoi cum a aparut ideea tiparirii albumului biografic, "Portretul unei vieti". "Am facut un album cu fotografii din arhiva familiei Fanus Neagu, comentate chiar de maestru. Succesiunea fotografiilor este aceea a virstei. Am vrut sa aratam legaturile lui cu mari scriitori din Bucuresti, cu scriitorii din Braila, cu rudele de la Gradistea", a spus Rodica Draghici. Albumul a aparut la editura "Ex libris", realizarea lui datorindu-se Rodicai Draghici, Adelinei Ioana si lui Viorel Coman.
Un alt volum interesant pentru opera lui Fanus Neagu a fost realizat de inginerul Gabriel Let, "Povestea viei si cintecul vinului", carte tiparita la editura "Contra" din Piatra Neamt. Volumul cuprinde texte ale lui Fanus Neagu despre vin, vie si placerea de a trai in ambianta bahica, foarte creatoare. In acest moment s-au amintit si calitatile vinului apreciate de Fanus Neagu: alb, sec, rece mult si gratis. "Ratiunea cartii a fost aceea de a transmite mesaje constructive. Din punctul meu de vedere judetul Braila poate valorifica drept brand national aceste nisipuri, notiunea Baraganului, a ciulinilor. Putem oferi o garantie a unei noi civilizatii, a unei noi stari de prosperitate. Mi-as dori sa ajung sa fac un vin “Fanus Neagu”, un vin “Ana Aslan”, un vin pentru fiecare personalitate a locului. In cartea mea, Fanus poate fi regasit intr-o lumina inginereasca placuta lecturii", considera ing. Gabriel Let. A patra si ultima carte lansata a fost "Vocatia prieteniei" scrisa de poetul Aurel M. Buricea, bun prieten al lui Fanus Neagu. "M-a fericit Dumnezeu cu prietenia celui mai mare scriitor contemporan, Fanus Neagu. Intrat definitiv in starea de legenda a Brailei prin monumentala sa opera, prin nobletea sufletului sau indragostit de-a pururi de miracolul brailean. Am publicat aceste marturisiri pentru ca toti brailenii sa-l cunoasca mai bine pe omul care a nemurit aceste locuri", a marturisit poetul Aurel M. Buricea.
Fanus Neagu - un Terente al literaturii romane
A urmat apoi un moment in care s-au evocat amintiri cu Fanus Neagu, prietenii sai caracterizindu-l asa cum au considerat ca merita "voievodul limbii romane". Scriitorul Florin Costinescu a spus ca l-a cunoscut pe Fanus Neagu cind a publicat primele poezii si i-a lasat impresia ca este "Scriitorul care stie sa-si poarte gloria pe umeri". Criticul Andrei Grigor l-a caracterizat pe Fanus Neagu ca fiind un "Terente al literaturii romane", ca aceasta expresie este mai in spiritul lui. Un alt critic, Lucian Chisu, a explicat ca sint scriitori care vorbesc limba romana si inca o limba, limba lor, iar intre acestia este si Fanus Neagu, "un mare creator de expresivitate, un mare artist al cuvintului, o personalitate a locurilor acestora. Prin Fanus Neagu si alti scriitori, acest oras a ajuns unul dintre cele mai cunoscute tinuturi imaginare".
Scriitorul Grigore Traian Pop a surprins esentialul operei celui sarbatorit, "teribilul umanism al operei sale", pentru care considera ca acesta ar fi putut primi chiar Premiul Nobel pentru Literatura.
Directorul editurii "Semne" din Bucuresti, Stefan Dulu, a evidentiat interesul de care s-a bucurat antologia critica realizata de Viorel Coman, iar poetul Nicolae Grigore Marasanu a precizat ca la 75 de ani povestea continua si l-a caracterizat pe Fanus Neagu ca fiind “Anafor adinc, putin previzibil, care atunci cind il musca vipera vinului, fandaxita si totdeauna pe tocuri inalte, devine jovial, filantrop, putin pizmas".
