• soarta fostelor centrale termice de cartier este pe punctul să se schimbe în bine, sau cel puţin asta promit şefii din Primăria Brăila • aceştia au anunţat, recent, că municipalitatea a preluat, în sfârşit, în administrare toate cele 70 de centrale şi puncte termice care au aparţinut fostului operator de termoficare • construcţiile fantomatice, devenite în timp case pentru oamenii străzii, dar şi surse de venit pentru hoţii de fier vechi, vor fi demolate, iar în locul locul vor fi amenajate parcări • schimbarea nu îi va afecta, cel puţin deocamdată, pe chiriaşii centralelor şi punctelor termice, care îşi vor putea continua activitatea pentru cel puţin un an de acum încolo, după cum dau garanţii autorităţile locale
Armistiţiu între Primăria Brăila şi lichidatorul CET în ceea ce priveşte administrarea fostelor centrale şi puncte termice din oraş. După mai bine de 5 ani de la falimentul fostei fabrici de căldură a Brăilei, autorităţile locale au acceptat, în sfârşit, preluarea fostelor centrale şi puncte termice, cu tot cu chiriaşi. Un demers început anul trecut, dar care s-a materializat destul de greoi, deoarece Primăria Brăila a refuzat iniţial să preia în administrare şi spaţiile deja închiriate. Din totalul celor 70 de centrale termice (CT) şi puncte termice (PT) care au aparţinut CET, în 36 se derulează mici afaceri, precum vulcanizări, service-uri auto, staţii ITP sau arhivare, în baza unor contracte de închiriere recunoscute inclusiv de Consiliul Local Municipal. Dacă 6 dintre ele aveau deja girul aleşilor locali în 2013, înainte de închiderea CET-ului, restul au fost semnate ulterior, pe perioada de mandat a actualului lichidator SC “Continvest Insolvenţă” SPRL, care a prelungit, totodată, şi vechile contracte.
Acum, după ce Primăria Brăila a intrat oficial în posesia celor 70 de CT-uri şi PT-uri, odată cu noile responsabilităţi vin şi promisiunile de reconfigurare urbanistică în cartierele din municipiu. Schimbarea nu îi va afecta însă, pe actualii chiriaşi ai acestor spaţii, cel puţin nu deocamdată, după cum dă garanţii edilul Brăilei, care promite respectarea contractelor existente. “Vreau, în primul rând, să liniştim toţi chiriaşii acestor puncte, deoarece vom intra în Consiliul Local şi vom propune păstrarea actualelor contracte, până la expirarea termenelor, urmând ca, după aceea, să se facă conform legii, o licitaţie publică. În luna februarie vom intra în Consiliului Local, astfel încât, oamenii să poată plăti chiria către Primărie, în loc de plata către CET cum se făcea până în prezent. Îi asigurăm că nu va fi scos nimeni în mod abuziv de acolo, nimeni nu are niciun interes. Dimpotrivă, îi lăsăm să funcţioneze în mod normal, până la finalizarea contractelor pe care le-au încheiat”, a declarat primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir.
Armistiţiul garantat de acesta va fi valabil pentru cel puţin un an de zile, respectiv 16 luni.
Adevărate focare de infecţie
Dacă aceste spaţii închiriate au fost pe mâini bune până acum şi au mai fost reparate, întreţinute şi ferite de ochii devoratorilor de fier vechi, lucrurile nu stau la fel şi în cazul punctelor termice lăsate de izbelişte, care s-au degradat încet şi sigur. În această situaţie se află 10 astfel de puncte termice, din cele 58 de PT-uri, după cum se arată într-o centralizare a lichidatorului CET, care s-au transformat în adevărate focare de infecţie în cartierele din municipiu, dar şi în capcane pentru trecători. „Un lucru foarte important este că unele dintre actualele centrale termice nu se pretează să fie închiriate sau să rămână în continuare în acelaşi stadiu şi acelea vor fi demolate. Vom asigura bani în buget pentru demolarea lor şi construirea unor locuri de parcare pe acel amplasament, deoarece sunt zone foarte aglomerate din acest punct de vedere şi este nevoie”, a mai precizat edilul-şef.
De aceeaşi soartă va avea parte şi centrala-turn de la interesecţia străzilor Roşiori şi Ghioceilor, o construcţie mult prea degradată pentru a-şi mai păstra verticalitatea. Un pericol ce pândeşte de ani buni, timp în care autorităţile nu au făcut altceva decât să se ascundă în explicaţii legate, fie de regimul de proprietate, fie de lipsa unei autorizaţii de construcţie „Faptul că acest obiectiv nu a fost în administrarea CET-ului nu înseamnă că nu avea aceeaşi utilitate. A fost construită fără autorizaţie, înainte de 80, de către foşti lucrători de la schela de petrol, pentru a deservi cele două blocuri din vecinătatea ei. În anii aceia, când se mergea pe încălzirea centralizată, ei aveau independenţă faţă de sistemul general al Brăilei. Ea a fost atestată şi inventariată ca domeniu privat al muncipiului Brăila într-o şedinţă de Consiliu Local, anul trecut. Odată cu votarea bugetului, vom demara procedura de demolare şi de viabilizare a întregii zone”, a transmis viceprimarul municipiului Brăila, Alexandru Jantea. Altfel spus, în locul construcţiilor fantomatice, se vor amenaja noi locuri de parcare.
Centralele şi punctele termice distruse de nepăsare
De la colapsul CET, Primăria Brăila a revendicat în instanţă preluarea acestor puncte termice în administrare, cu menţiunea că le vrea libere de sarcini. Cum lichidatorul operatorului de termoficare a refuzat rezilierea contractelor de închiriere, bătăliile în instanţă au continuat. Surpriza a venit zilele trecute, când primarul municipiului a anunţat preluarea celor 70 de CT-uri şi PT-uri, în administrare, de la lichidatorul fostului CET, cu o serie de mulţumiri adresate fostului administrator. Întrebată în ce condiţii s-a ajuns la acest armistiţiu cu Primăria Brăila, şefa firmei de insolvenţă a pus totul pe seama “informaţiilor distorsionate” ajunse, până acum, la şefii din administraţie. “În momentul în care s-a pus în discuţie că Primăria ar putea prelua aceste spaţii, asta se întâmpla în 2018, când s-a întrunit şi o comisie în acest sens, oficialităţile au spus foarte clar că «pe noi nu ne interesează dacă sunt închiriate, nouă ni le predaţi fără chiriaşi». Este şi scris lucrul ăsta. Ei bine, acest lucru eu n-am putut să-l fac. Am spus da, vi le predau pe cele neînchiriate şi asta s-a şi dus la îndeplinire în anul 2018, când au fost predate un număr de 10-15 astfel de puncte şi centrale termice. Restul am spus, clar, că nu le predăm până când Primăria nu le preia cu tot cu contracte, contracte care, tot cu adresă de înaintare, au fost trimise în fiecare an la Primărie. Adică aceste contracte de închiriere au fost transmise şi cunoscute Primăriei (…) În momentul în care am fost chemată la Primărie şi domnul primar a înţeles acum - probabil că, până acum, informaţiile au ajuns distorsionate la dumnealui - am convenit cu toţii că e normal, că trebuie să preia aceste CT-uri şi PT-uri cu tot cu contracte de închiriere, care presupun atât obligaţii cât şi drepturile din acele contracte”, a declarat pentru “Obiectiv-Vocea Brăilei”, administratorul Continvest Insolvenţă SPRL, Angela Potop.
Potrivit sursei citate, contravaloarea chiriilor CT-urilor şi PT-urilor a fost stabilită în urma unei hotărâri aprobată de mini-parlamentul local şi variază, în funcţie de suprafaţă, între 300 şi 1.500 de lei pe lună, cu obligaţia pazei spaţiului cât şi a instalaţiilor Primăriei. Dacă actualilor chiriaşi ai CT-urilor şi PT-urilor nu are să le reproşeze nimic, şefa firmei de insolvenţă i-a dojenit pe oficialii din administraţia publică pentru lipsa de atitudine în ceea ce priveşte degradarea celor 10 puncte termice, fără a da, însă, şi nume. “Am solicitat, în numeroase rânduri, la termene diferite, în ani diferiţi, să fie preluate aceste centrale şi puncte termice. Soluţie care s-a găsit, la un moment dat. Pentru că Primăria a spus că nu are posibilitatea să le preia în pază, nu are oameni, nu are posibilitatea asta, s-a găsit o soluţie, de comun acord, dar nescrisă, şi anume să se închirieze şi la alte persoane, adică să continuăm activitatea asta de închiriere, în aşa fel încât să dăm în grijă cuiva aceste CT-uri şi PT-uri, lucru pe care eu l-am pus în practică. Punctele termice şi centralele termice care au fost distruse sunt din cauză că nu au fost preluate la timp de către Primărie. La data când am solicitat, în 2013, nu au fost închiriate din cauza unor reprezentanţi din Primărie”, a mai transmis administratorul firmei de insolvenţă, Angela Potop.
Drepturi salariale restante de ordinul a 6 milioane de lei
Întrebat despre drepturile salariale restante ale foştilor angajaţi ai defunctului CET, lichidatorul a recunoscut că acestea nu au fost achitate integral, dar afirmă că s-a reuşit plata a mai bine de jumătate din datorii, respectiv de 64,77% din sumă. Potrivit informaţiilor transmise de şefa firmei de insolvenţă, foştii salariaţi ai CET sunt înscrişi la masa credală cu suma de 6.805.336 lei, din care 2.966.893 lei reprezintă salarii restante la data deschiderii procedurii şi restul de 3.838.443 lei reprezentând hotărâri privind drepturile salariale neachitate la data deschiderii procedurii, foştii angajaţi primind suma de 1.921.885 de lei. Cât despre şansele ca foştii salariaţi să-şi mai primească restul de bani, acestea sunt egale cu 0 şi asta pentru că, spune lichidatorul, fostul CET a avut aproape toate bunurile garantate către creditorii bugetari, fie către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) fie către Fisc şi către fostul furnizor de gaz al fabricii de căldură - “Alpha Metal” şi, pe ultimul loc, sunt salariaţii. „Procedura insolvenţei prevede că atunci când se vând aceste garanţii, se scad cheltuielile ocazionate cu procedura falimentului şi diferenţa se dă către cel care are garanţia. Ce s-a putut da către salariaţi este ce a rămas ca bunuri fără garanţii, adică, destul de puţin. Ei au luat şi de la Agenţia de Şomaj cele 3 salarii prevăzute de lege, deci oamenii au primit bani aici. E adevărat, nu toţi banii(...) Din hotărârile nepuse în executare până la data deschiderii procedurii nu s-au achitat sume şi nu vor fi fonduri pentru achitarea lor. Consider că un procent de de 64,77% achitare este îmbucurător în condiţiile în care o mică parte din bunurile CET nu sunt grevate de sarcini şi pot face obiectul distribuirilor către salariati (...) În momentul ăsta, noi mai avem în vânzare doar etajul 6 de la Ceprohart, care este garanţia Finanţelor. Deci banii pe care îi vom încasa de acolo vor merge la Finanţe. Asta este tot ce mai avem”, a transmis reprezentantul “Continvest Insolvenţă” SPRL, Angela Potop.
Reamintim că problemele CET s-au acutizat în ultimii ani de funcţionare a fostei fabrici de căldură şi au culminat în februarie 2013, când operatorul public de termoficare n-a mai putut prepara agent termic. Asta după ce furnizorul de combustibil - “Alpha Metal” - a închis definitiv robinetul din cauza datoriilor mari. În toamna anului 2013, Consiliul Local Municipal a aprobat acordarea unui ajutor financiar direct ultimilor abonaţi casnici ai sistemului de termoficare, pentru achiziţia şi montarea de centrale de apartament. În paralel, şi unităţilor şcolare le-a fost asigurată finanţarea pentru montarea unor surse proprii de încălzire. Toate aceste decizii au însemnat, practic, sfârşitul sistemului public de termoficare la Brăila. La termenul din 6 decembrie 2013, judecătorul sindic al Tribunalului Brăila care se ocupa de dosarul CET a admis deschiderea procedurii generale de faliment. Prin aceeaşi decizie, instanţa l-a confirmat în calitate de lichidator judiciar, pe fostul administrator judiciar, mai precis firma “Continvest Insolvenţă” SPRL.
