* soluțiile propuse de acesta pot părea costisitoare, însă rezultatele ar putea fi spectaculoase
Abia au trecut două - trei luni de când faleza Dunării a fost scoasă la lumină, prin defrișarea masivă de arbuști, a tot felul de tufe și copaci care au crescut aiurea ani de zile și au distrus structura din beton și piatră a taluzului. A avut loc, deci, o ecologizare aproape totală, cu mari eforturi din partea Seroplant, serviciul din subordinea Primăriei, dar iată că acum lucrurile au trecut într-o extremă nedorită: faleza este plină de vegetație, inclusiv pe promontoriu, crescută fără oprire și până la 30-50 centimetri (!) înălțime, în urma ploilor din ultima perioadă. Acestei jungle care a sufocat și amenajarea peisagistică cu greu îi mai poți spune “gazon”, iar inconvenientele nu se opresc aici, deoarece lucrările la noua rețea modernă de irigat sunt stânjenite serios de iarbă, crengi și rădăcini uscate prin care trebuie să dai de conducte, branșamente și alte componente ale rețelei. Pe de altă parte, și constructorii au partea lor de contribuție, fiind prinși cu multe șanțuri și gropi neastupate; cu denivelări ale terenului întrucât acesta s-a “îndreptat” doar din lama buldoexcavatorului sau cu lopata. De fapt, pe faleză (inclusiv duminică după amiază) lucrau doar câțiva constructori, din dreptul scenei și până la debarcader. Se pare că s-a intrat pe linie dreaptă cu această investiție, dovadă fiind și zecile de grămezi de piatră de mari dimensiuni scoase la rigolă. Vor urma, evident, probele la rece, însă ce te faci cu identificarea sutelor de duze de irigat (zice- e, amplasate direct la sol, și pe taluz) - toate acestea fiind acum năpădite de vegetație!
Și, vorba unui brăilean pensionar, la vremea lui agronom: “Cred că Seroplantul nu știe unde să se mai împartă cu puhoiul ăsta de iarbă crescută după ploi. Pe faleză le-ar trebui un vindrover sau zeci de oameni pricepuți la cosit. Și cum Laminorul nu mai produce de mult timp coase, e foarte greu…”
Cât privește invazia de bălării petrecută mai mereu pe faleză, cauzele sunt multiple: irigatul, cândva, cu apă nefiltrată din Dunăre; defecțiunile apărute la aspersoare; vântul și praful, chiar păsările, care au adus, de asemenea, semințele a tot felul de buruieni.
“Toate acestea au ajuns să infesteze progresiv solul, iar unele buruieni au o rezistență mare în timp, rădăcini adânci, se înmulțesc foarte mult, astfel că doar operațiunile de cosit, făcute oricum foarte rar, nu sunt suficiente. Plus că este și costisitor”, ne pune în temă interlocutorul nostru agronom. Tot acesta sugerează ce ar fi de făcut: ”După diverse analize, solul să fie complet tratat pentru eradicarea buruienilor. Apoi pregătit perfect, grădinărește, și neapărat pe el să se cultive un gazon adecvat, de foarte bună calitate, cu puritate maximă. Iar cel mai bine este să se apeleze la firme specializate, așa cum s-a procedat în Parcul Monument. Costă mult, așa este, însă merită!“.
Și ar mai fi ceva, pentru cele 4-5 hectare ale falezei: înființarea “loco” (de exemplu , unde erau, cândva, două garaje) a unei formațiuni de lucru care să se ocupe permanent de întreținerea falezei. Ar costa și mai puțin fiindcă, potrivit proverbului, este mai ușor să întreții zilnic curățenia, decât să faci acest lucru doar de câteva ori pe an...
După cum v-am informat într-un articol publicat recent de cotidianul nostru, Primăria Brăila are în plan un amplu proiect de reabilitare a falezei Dunării, care prevede atât intervenții asupra promontoriului și spațiilor verzi cât și amenajarea unui punct de belvedere și amplasarea unor monumente de for public. Este vizată zona cuprinsă între bulevardul Independenței și Moara Violatos. Rămâne de văzut ce soluții pentru reabilitarea spațiilor verzi va adopta firma care va întocmi proiectul tehnic.
