* din toamna anului trecut au început lucrări de îndepărtare a vegetației crescute sălbatic, iar operațiunile au fost reluate în ultima perioadă
Minune mare: faleza Dunării este scoasă la lumină! Am putea spune chiar că acest fapt este evenimentul anului în materie de repunere în valoare a unuia dintre simbolurile de renume ale Brăilei. Faleza, construită în anii '50 - '60, cu granit din munții Măcinului, și ale cărei trepte monumentale din zona Primăriei completau fericit promontoriul de la cei 10-12 metri înălțime, înlesnea să poți privi ore în șir Dunărea plină de vapoare, Balta Brăilei și munții Dobrogei. Aleile pietonale, inclusiv cele de la jumătatea taluzului, iluminate și civilizat folosite erau alt motiv de recreere și plimbare pentru brăileni. Suprafața inițială, de 32.600 metri pătrați aia falezei s-a extins apoi în amonte, însă din păcate, în ultimii 20 - 30 de ani taluzul falezei a ajuns să arate ca o adevărată junglă, cu arbori plantați aiurea sau crescuți sălbatic și cu boscheți și o vegetație deasă ce ascundea mizeriile și gunoaiele aruncate de către riverani. Distrugerea stâlpilor și lămpilor de iluminat public, blocarea aleilor dinspre zona caselor, vandalizarea de către găștile de derbedei a parapeților din beton au condus la o situație greu și costisitor de gestionat de către autoritățile locale.
În ultimii ani s-au mai executat mici lucrări de ecologizare, de notorietate fiind cele de lângă moara Violatos, pentru care s-au cheltuit cam degeaba bani grei, rezultatul final fiind complet nereușit. Vestea bună este, totuși, că, începând din toamna trecută și mai ales de câtva timp încoace, Primăria, prin Seroplant, a trecut în forță la defrișarea hectarelor de vegetație crescută sălbatic. Acum totul este scos la lumină, inclusiv acele zone unde prin creșterea sau plantarea necorespunzătoare a copacilor, ori prin neextragerea la timp a unora, s-au dislocat mari suprafețe din taluzul de granit. Zilele trecute mai erau de tăiat ultimii 150-200 de metri de boscheți din desișul de vegetație. Toată aprecierea și felicitările pentru acest demers și eforturile depuse, inclusiv pentru transportul crengilor (care, tocate la fața, locului ar fi însemnat economie de carburant)! Sperăm că va urma și refacerea și consolidarea taluzului și a parapeților din zona promontoriului, iar cât privește noua înfățișare a falezei, aceasta obligă la o arhitectură peisageră modernă, care să țină cont și de latinescul “non multum”. Adică să nu facem, cu timpul, din faleză o nouă aglomerare/îndesire de copaci și arbuști, și care să conducă la insuficienta punere în valoare a statuilor. Apropo: în zona Curcubeului, a treptelor ce duc spre Str. Pensionatului dar și în dreptul bulevardului Cuza, încă sunt arbori care trebuie scoși, deoarece continuă să șubrezească și afecteze rezistența granitului aplicat pe taluz.
