In viziunea lui Einstein, reteta succesului era o ecuatie care implica trei factori : a - munca; b - joaca; c - taci din gura cind vorbeste seful.
Multi aspiranti la statutul de studenti s-ar putea intreba daca exista o reteta a succesului in cazul facultatilor particulare si pe ce se bazeaza. Reclama e sufletul comertului si in educatie. Uneori, reclamele sint ca bufnitele din Twin Peaks: nu sint ce par a fi, iar adevarul e "dincolo de noi".
Majoritatea facultatilor accepta inscrierea pe baza de dosar. Nu exista dileme in acest moment. Totusi, atentie la semnarea contractului! Intii cititi, intrebati, apoi semnati! E bine sa aflati raspuns la urmatoarele probleme:
1. Facultatea este acreditata sau doar autorizata? Toate universitatile sint acreditate, dar unele facultati din cadrul acestora inca mai asteapta acreditarea; asta inseamna ca examenul de licenta se va sustine la o universitate de stat.
2. Forma de invatamint e de zi, la distanta, cu frecventa redusa sau on-line? Alegeti forma potrivita stilului si posibilitatilor proprii de invatare, altfel veti fi nemultumiti!
3. Intrebati cind au loc cursurile, daca sint zilnice sau temporare, unele facultati de zi au maximum 10 cursuri pe semestru, pentru ca profesorii vin din Bucuresti. Daca sinteti ocupati, va veti bucura. Daca doriti o forma clasica de invatamint, cu prezenta zilnica, reorientati-va!
4. Taxa din anul I poate fi mai mica decit la alte universitati, dar in anii superiori, va creste. Intrebati si de taxele din anul II si III.
5. Unele universitati percep taxa (prevazuta in contract) pentru corectarea, aprobarea si sustinerea lucrarii de licenta, taxa care aproape o dubleaza pe cea din anul III. In plus, examenul final s-ar putea sa nu se sustina nici la o facultate de stat (cum e cazul facultatilor neacreditate), nici la sediul din Braila al facultatii, ci la sediul central al universitatii sau intr-o alta universitate autorizata (Oradea, de exemplu), ceea ce mareste cu mult taxele (pentru deplasare, dar si pentru petrecerea obligatorie de adio). Luati in calcul inflatia, cresterea preturilor si mai ginditi-va!
6. Unele universitati nu percep oficial taxa pentru examene, dar "niciodata sa nu spui niciodata"! In timp ce unele universitati recunosc deschis ca intrarea in examen se plateste, altele nu recunosc aceasta taxa, care exista in realitate. Unii ii spun "taxa pe prostie". Altii, "bani de protocol". Atentie! Nici o astfel de taxa nu garanteaza trecerea examenului! Folosind tehnica "piciorului-in-usa", conducerea unor universitati sau unii profesori stimuleaza "atentia" studentului inocent, dar dornic sa treaca examenele cit mai repede. "Taxa pe prostie" variaza de la 150.000 la 500.000 pe examen si nu e precizata in nici un contract! Daca studentul o plateste, devine brusc destept. Daca n-o plateste, chiar e inteligent, dar poate avea probleme cu conducerea universitatii, asa ca se recomanda trecerea la urmatorul nivel.
7. Facultatea este asemenea unui joc de calculator. Daca rezistati si nu se gaseste un zombi sa va scoata de pe cimpul de lupta, felicitari! Ati ajuns la ultima etapa. Trebuie sa meditati intens la ce veti face dupa asta. Exista studenti dezorientati, care dupa ce se trezesc intrati in facultate, se intreaba retoric: "si la ce-mi foloseste facultatea X? Ce ies de aici?" Intrebarea e pertinenta, dar ar fi trebuit pusa inainte de inscrierea la universitate, oricare ar fi aceea. E bine ca un potential student sa-si evalueze calitatile si aptitudinile, sa nu se lase atras de un domeniu de care nu e pasionat doar pentru ca asa l-au sfatuit prietenii. Sau, mai clar, nu va duceti la pescuit fara undita". Riscati sa aveti surprize neplacute. In final, se poate spune ca toate facultatile sint bune. Depinde pentru cine! Uneori, "afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul", desi, in reclama, toti declara "Sintem cei mai...." si "... cele mai ...". Inchei cu urarea "Sa alegeti bine!"
Multi aspiranti la statutul de studenti s-ar putea intreba daca exista o reteta a succesului in cazul facultatilor particulare si pe ce se bazeaza. Reclama e sufletul comertului si in educatie. Uneori, reclamele sint ca bufnitele din Twin Peaks: nu sint ce par a fi, iar adevarul e "dincolo de noi".
Majoritatea facultatilor accepta inscrierea pe baza de dosar. Nu exista dileme in acest moment. Totusi, atentie la semnarea contractului! Intii cititi, intrebati, apoi semnati! E bine sa aflati raspuns la urmatoarele probleme:
1. Facultatea este acreditata sau doar autorizata? Toate universitatile sint acreditate, dar unele facultati din cadrul acestora inca mai asteapta acreditarea; asta inseamna ca examenul de licenta se va sustine la o universitate de stat.
2. Forma de invatamint e de zi, la distanta, cu frecventa redusa sau on-line? Alegeti forma potrivita stilului si posibilitatilor proprii de invatare, altfel veti fi nemultumiti!
3. Intrebati cind au loc cursurile, daca sint zilnice sau temporare, unele facultati de zi au maximum 10 cursuri pe semestru, pentru ca profesorii vin din Bucuresti. Daca sinteti ocupati, va veti bucura. Daca doriti o forma clasica de invatamint, cu prezenta zilnica, reorientati-va!
4. Taxa din anul I poate fi mai mica decit la alte universitati, dar in anii superiori, va creste. Intrebati si de taxele din anul II si III.
5. Unele universitati percep taxa (prevazuta in contract) pentru corectarea, aprobarea si sustinerea lucrarii de licenta, taxa care aproape o dubleaza pe cea din anul III. In plus, examenul final s-ar putea sa nu se sustina nici la o facultate de stat (cum e cazul facultatilor neacreditate), nici la sediul din Braila al facultatii, ci la sediul central al universitatii sau intr-o alta universitate autorizata (Oradea, de exemplu), ceea ce mareste cu mult taxele (pentru deplasare, dar si pentru petrecerea obligatorie de adio). Luati in calcul inflatia, cresterea preturilor si mai ginditi-va!
6. Unele universitati nu percep oficial taxa pentru examene, dar "niciodata sa nu spui niciodata"! In timp ce unele universitati recunosc deschis ca intrarea in examen se plateste, altele nu recunosc aceasta taxa, care exista in realitate. Unii ii spun "taxa pe prostie". Altii, "bani de protocol". Atentie! Nici o astfel de taxa nu garanteaza trecerea examenului! Folosind tehnica "piciorului-in-usa", conducerea unor universitati sau unii profesori stimuleaza "atentia" studentului inocent, dar dornic sa treaca examenele cit mai repede. "Taxa pe prostie" variaza de la 150.000 la 500.000 pe examen si nu e precizata in nici un contract! Daca studentul o plateste, devine brusc destept. Daca n-o plateste, chiar e inteligent, dar poate avea probleme cu conducerea universitatii, asa ca se recomanda trecerea la urmatorul nivel.
7. Facultatea este asemenea unui joc de calculator. Daca rezistati si nu se gaseste un zombi sa va scoata de pe cimpul de lupta, felicitari! Ati ajuns la ultima etapa. Trebuie sa meditati intens la ce veti face dupa asta. Exista studenti dezorientati, care dupa ce se trezesc intrati in facultate, se intreaba retoric: "si la ce-mi foloseste facultatea X? Ce ies de aici?" Intrebarea e pertinenta, dar ar fi trebuit pusa inainte de inscrierea la universitate, oricare ar fi aceea. E bine ca un potential student sa-si evalueze calitatile si aptitudinile, sa nu se lase atras de un domeniu de care nu e pasionat doar pentru ca asa l-au sfatuit prietenii. Sau, mai clar, nu va duceti la pescuit fara undita". Riscati sa aveti surprize neplacute. In final, se poate spune ca toate facultatile sint bune. Depinde pentru cine! Uneori, "afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul", desi, in reclama, toti declara "Sintem cei mai...." si "... cele mai ...". Inchei cu urarea "Sa alegeti bine!"
