• în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Județean Brăila s-a aprobat cotizația județului către Asociația ”Centrul de Informare și Documentare pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă” Brăila, pentru anul 2023, ocazie cu care conducerea acestei entități a avut ocazia de a-și expune viitoarele proiecte • consilierii județeni PNL Brăila au atras atenția că, în opinia lor, Centrul nu își merită banii și că în realitate este doar ”o sinecură de partid” a social-democraților • Cătălin Șerban, directorul CID începând cu luna iunie a acestui an, a enunțat proiecte realizate în ultimele luni, precum și ținte viitoare, multe dintre ele fiind demersuri pornite deja pentru comunitatea brăileană • CJ Brăila achită o cotizație de 400.000 lei către CID în acest an, Municipiul 100.000 lei, iar restul localităților membre ale Asociației, câte 5.000 lei
Conducerea Centrului de Informare și Documentare pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă (CIDIEDD) Brăila susține că are ”tolba plină” de proiecte pregătite să atragă finanțare europeană pentru dezvoltarea comunității în acest an. Consilierii județeni au aprobat, în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a CJ Brăila, achitarea cotizației instituției pentru 2023, în calitate de membru al Asociației CIDIEDD. Este vorba despre suma de 400.000 lei. PNL-iștii, prin vocea consilierului județean Alexandru Bucălău, au obiectat privind banii dați de Consiliu către această entitate anual, punctând că, în opinia lor, demersul nu se justifică. Consilierul liberal chiar a acuzat că CID nu ar fi decât o ”sinecură de partid” a social-democraților.
”Domnule președinte, așa cum și anul trecut am pus problema, nu vedem care este utilitatea acestui centru! Primarii nu se bucură de proiecte. Am văzut propunerile de proiecte pe care le-ați propus dumneavoastră și sunt unele de care a beneficiat mai mult Consiliul Județean, în loc să beneficieze primarii din județ. În această ordine de idei, noi nu vedem decât o sinecură de partid și atunci noi nu suntem de acord cu bugetul pe care dumneavoastră l-ați propus pentru a-l acorda, chiar dacă suntem membri în asociație”, a declarat Bucălău în plen, la momentul dezbaterii proiectului de hotărâre privind contribuția CJ către această Asociație.
Cum era de așteptat, replica a stârnit o reacție pe măsură din partea președintelui Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (liderul PSD Brăila), care l-a provocat pe Bucălău să vină cu exemple concrete privitoare la acuzațiile pe care le-a făcut. Liderul CJ Brăila a explicat că nici nu se pune problema ca la CID să existe astfel de situații și chiar l-a rugat pe directorul entității să se informeze și să prezinte o situație privind apartenența politică a angajaților pe care îi are în subordine.
”Am înțeles. În primul rând aveți informații foarte greșite, domnule consilier. În ceea ce privește «sinecurile de partid», dovediți-mi că vreunul dintre membrii asociației este membru de partid. În al doilea rând, este domnul director aici (n.r. – directorul CID, Cătălin Șerban) și o să vă explice câte proiecte au scris domnii primari. Am și spus și i-am rugat pe domnii primari în ședințe, pe toți, să folosească această asociație și să scrie proiecte. Trei. Consiliul Județean nu poate scrie proiecte prin această asociație. Iar aveți o informație falsă, greșită și nefundamentată. Consiliul Județean are propria direcție de strategii și dezvoltare, care scrie proiecte. Îl rog pe domnul director să vă informeze live despre proiectele pe care le scrie. Și ce unități administrativ-teritoriale, ce primari au venit și i-au cerut sprijinul pentru scrierea proiectelor”, a declarat Chiriac.
Mai departe PNL-istul a răspuns provocării șefului CJ Brăila în cadrul ședinței și a întrebat dacă ”nimeni din cadrul PSD” nu a beneficiat de proiecte realizate de Centru, ”nicio societate unde este acționar o rudă de gradul I a niciunuia dintre președinții sau vicepreședinții Consiliului Județean?!! A fost sau nu a fost o societate?”, a adăugat Bucălău, făcând referire la firma soției vicepreședintelui CJ Brăila Ionuț Dobre.
”A fost un concurs de proiecte, domnule consilier! La nivel național”, a explicat la rândul său, Dobre, vizibil deranjat de intervenția consilierului liberal.
Cum Bucălău a insistat că CID Brăila este ”o sinecură politică”, în replică președintele CJ i-a transmis că este o chestiune pur declarativă și că la fel de bine și el ar putea spune despre PNL-ist că este ”o eroare politică”.
Proiectele CIDIEDD Brăila în 2023
Lăsând la o parte contrele din plen, în ședința ordinară a CJ Brăila din luna august, directorul CIDIEDD Brăila, Cătălin Șerban, a avut ocazia să prezinte proiectele pe care această entitate le-a realizat și cele pe care le are în plan pentru 2023.
”Să știți că proiectele pe care le-am scris, pe care le-ați citit în raportul nostru de activitate pe anul trecut, au fost în primul rând pentru comunitate. Deci au avut ca grup țintă populația județului Brăila, cetățenii județului și nu anumite instituții. Pentru că aici este și scopul nostru: să aducem proiecte și finanțări pentru comunitate”, a declarat Șerban.
Acesta a făcut o înșiruire pe scurt a celor mai importante proiecte cu finanțare europeană pe care CID le implementează sau pentru care a început deja diverse demersuri pentru a le pune în aplicare.
”Iar pe anul acesta vă spun că am depus și am contractat un număr de șase proiecte pentru dotare școli prin PNRR pentru echipamente IT, mobilier, materiale didactice, în valoare totală de peste 55.800.000 lei, adică puțin peste 1.180.000 euro. Discutăm despre UAT-urile: Șuțești, Movila Miresii, Stăncuța, Râmnicelu, Tichilești și Mărașu. De asemenea, am depus și în prezent se realizează contractarea pentru creșterea capacității de intervenție a SVSU Racovița, pentru achiziționarea unei cisterne cu remorcă și o cupă frontală, în valoare totală contractată de 30.533 euro. Urmează ca în perioada următoare – pentru că suntem în prezent în discuții cu UAT-urile Tufești, Râmnicelu, Stăncuța și Gropeni -, depunerea unor proiecte pentru construcția unor platforme de gunoi de grajd, tot prin PNRR, cu o valoare totală de aproximativ 4 milioane euro. De asemenea, vom aborda primăriile în perioada imediat următoare pentru că în prezent este în consultare un ghid pe fonduri de modernizare pentru energie regenerabilă pentru autoconsum. În prezent avem discuții cu primăria Tufești, vor urma și celelalte primării. De asemenea, prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027 avem discuții cu primăria Șuțești. Este momentan în partea de proiectare restaurarea și reabilitarea Palatului Șuțu”, a mai precizat sursa citată.
Directorul CID a afirmat că se vor depune proiecte pe Programele Operaționale 2021-2027 prin care se urmărește înființarea a 21 de IMM-uri cu 3 milioane de euro la Brăila plus alte 36 în mediul rural.
”Totalizând peste 200 locuri de muncă pentru încă 3 milioane euro. Cum am implementat și în trecut. Am avut un proiect prin care am înființat 19 întreprinderi sociale, am adus peste 100 locuri de muncă și peste 2 milioane euro pentru acest județ. Fiind proiect regional, dar totuși majoritatea au fost implementate în județul Brăila. De asemenea, avem un proiect depus pe Agenția Fondului pentru Mediu de educație și conștientizare a publicului - iarăși un proiect pentru comunitate -, cu un buget în valoare de 406.000 lei. Și am depus și contractat, pe Legea 69, pe sport, pentru clubul de arte marțiale «Tsunamy» Brăila, pentru a participa la Campionatul Mondial 2023. Anul trecut, au avut rezultate excepționale. Un proiect de 41.210 lei ca să le permită să se deplaseze și să ne aducă iarăși rezultate foarte bune pentru județul nostru”, le-a transmis directorul CID consilierilor.
Liberalul Alexandru Bucălău s-a arătat neimpresionat de lista prezentată de conducerea acestei entități, precizând că s-a vorbit doar despre ce urmează să se facă și nu despre lucruri concrete.
La rândul său, consilierul județean PNL Brăila Dănuț Lungu a ținut să primească lămuriri dacă toți primarii din județul Brăila au fost informați privind liniile de finanțare pe care le pot accesa și despre toate proiectele prezentate de către cei de la CID.
”Bineînțeles! Am făcut și informări în cadrul AGA. Am participat și la ședințe prin care au fost prezentate oportunități de finanțare, în primul rând cu domnii primari. Domnul președinte le-a spus și atunci domnilor primari că pentru o sumă modestă, o cotizație de 5.000 lei pe an, noi putem scrie proiecte gratuite pentru dânșii, în loc să dea la un consultant privat peste 30.000 lei, poate 100.000 lei să scrie ce putem noi să scriem. Deci am informat primarii și îi vom informa în continuare. Finanțări vor apărea în continuare. Chiar va fi un val de finanțări pentru care noi vom încerca să depunem cât mai multe proiecte posibil. Acum rămâne la latitudinea dânșilor dacă vor decide să colaboreze cu noi sau nu. În mare parte, din ce v-am spus până acum, au fost deschiși către noi”, a continuat Șerban.
Cum în sală se aflau doi primari de culori politice diferite (PSD și PNL), ai comunelor Gradiștea și Bărăganu, Chiriac a insistat ca aceștia să spună dacă au participat la întâlniri legate de proiecte cu reprezentanți ai CID. Social-democratul a răspuns afirmativ, în timp ce liberalul a punctat doar ”parțial, da”, spre nemulțumirea șefului Consiliului Județean.
În cele din urmă, proiectul a fost aprobat cu votul majorității și cinci voturi ”împotrivă” din partea consilierilor PNL prezenți, cu excepția lui Vasile Varga, care a votat ”pentru”.
Precizăm că instituția Consiliului Județean Brăila este membru al Asociației CIDIEDD din 2004. Din aceasta mai fac parte consiliile locale ale orașelor Făurei, Ianca, Însurăței și cele ale comunelor: Bărăganul, Berteștii de Jos, Chiscani, Frecăței, Galbenu, Gemenele, Gropeni, Mărașu, Movila Miresii, Râmnicelu, Racovița, Roșiori, Scorțaru Nou, Siliștea, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Șuțești, Tichilești, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufești, Ulmu, Unirea, Vădeni.
În acest an CJ Brăila a ales să sprijine activitatea CID cu 400.000 lei, în calitate de membru al Asociației. Potrivit documentelor anexate proiectului de hotărâre aflat la mapa consilierilor, în 2023, Primăria Municipiului Brăila cotizează către Asociație 100.000 lei, iar celelalte consilii locale câte 5.000 lei fiecare.
