Cloşcă Simion, proprietarul "zonei private" din Piaţa Concordia a făcut bani frumoşi de pe urma afacerii imobiliare cu retrocedări. Din calculele noastre, prin "bani frumoşi" se înţelege, în medie, 280 milioane de lei vechi lunar, adică 5,5 miliarde de lei vechi de la momentul primei achiziţii de teren din piaţă şi până în prezent. Pentru aceşti bani "afaceristul" nu a mai mişcat niciun deget, odată ce s-a văzut proprietar pe cei aproape 1.380 mp din piaţă, întrucât Primăria i-a făcut cadou şi utilizarea investiţiilor aflate pe terenurile retrocedate, bunuri care alături de terenuri au regim public. Practic, Cloşcă nu plăteşte Primăriei decât cel mult impozitul pe teren, fără a-i mai face parte din veniturile din chirii, aşa cum se proceda înainte de retrocedarea terenurilor. Mai mult, singura obligaţie fiscală a lui Cloşcă derivă din obligativitatea plăţii cotei de 16% din veniturile obţinute din cedarea folosinţei bunurilor, adică din chirii. Dar şi aici mai e o problemă întrucât, deşi am încercat în repetate rânduri, nu avem dovada clară că toate contractele de închiriere cu tarabagiii şi comercianţii din "Piaţa Cloşcă" sunt declarate la Fisc, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la onestitatea lui în relaţia cu statul. Concret, are sau nu înregistrate la Fisc contractele încheiate pe bucata lui de piaţă, iar dacă da, au fost TOATE înregistrate? Valorile declarate sunt cele real percepute şi încasate, întrucât în caz contrar Cloşcă se poziţionează în zona evaziunii fiscale. La aceste întrebări ar trebui să răspundă Finanţele, care sub acoperirea secretului fiscal au refuzat să ne prezinte informaţii punctuale. Şi asta nu e tot, pentru că dincolo de aceste aspecte există o mare problemă cu privire la regimul de autorizare a lui Cloşcă pentru activitatea de piaţă, întrucât nu are nicio autorizaţie pentru piaţa sa.
Un an şi jumătate în piaţă: 5,5 miliarde de lei vechi
Simion Cloşcă este proprietarul unei veritabile maşini de făcut bani, acesta fiind de fapt şi motivul pentru care s-a zbătut în numele foştilor proprietari de imobile de pe amplasamentul pieţei Concordia. S-a demonstrat foarte clar că toţi revendicatorii i-au vândut acestuia, mai devreme sau mai târziu, terenurile dobândite la foc automat prin decizii ale fostului primar, Constantin Cibu sau, cel mai recent caz, prin decizie a instanţei. Aşadar, este interesant de stabilit, măcar în linii mari, care sunt veniturile încasate de omul de afaceri de pe urma "muncii" sale din ultimii ani. Calculul trebuie defalcat pe trei mari perioade, întrucât tot în trei etape a devenit proprietar de piaţă şi Cloşcă. Concret, primul lot de 988 mp a fost predat de municipalitate, pe semnătura generoasă a liberalului Constantin Cibu, în noiembrie 2008. Al doilea lot de 151 mp, retrocedat pe aceeaşi semnătură, a fost predat câteva luni mai târziu, mai precis în martie 2009, în timp ce ultimul lot de 235 mp, câştigat prin decizie a instanţei, a fost predat în aprilie anul curent prin executarea silită a unui bun public (acelaşi regim juridic îl au, de fapt, toţi cei 1.374 mp retrocedaţi pe amplasamentul Concordia). Pentru a definitiva calculul mai trebuie ţinut cont şi de faptul că veniturile din chiriile percepute pieţarilor sunt de două tipuri: chirii percepute pentru spaţiile comerciale, adică pentru modulele amplasate în "Piaţa Cloşcă" şi al doilea tip, venituri percepute tarabagiilor.
În cazul modulelor comerciale, 8 la număr, surse demne de încredere ne-au declarat că chiriile pretinse de Cloşcă variază valoric între 10 şi 30 milioane de lei vechi lunar, în funcţie de dimensiunea spaţiilor comerciale. În ceea ce priveşte tarabele, în perimetrul destinat comerţului de legume-fructe sunt amplasate aproape 180, dintre care aproximativ 100 sunt tarabe mari şi restul sunt tarabe mici. Evident că şi tarifele pentru aceste tarabe sunt diferenţiate: 1,6 milioane lei vechi taraba mare şi 1,4 milioane lei vechi taraba mică, lunar. Pornind de la aceste coordonate se poate aprecia că în cele 19 luni de la prima predare, în funcţie de data la care s-a făcut predarea loturilor, Cloşcă a încasat din chirii aproximativ 5,5 miliarde de lei vechi. Cea mai mare parte din aceşti bani provine de pe urma tarabelor unde veniturile în perioada de referinţă au fost de circa 3,5 miliarde, iar diferenţa de aproximativ 2 miliarde reprezintă venituri din spaţiile comerciale.
Primăria nu încasează niciun ban pentru bunurile publice predate lui Cloşcă
La acest capitol trebuie menţionat că înainte de retrocedare, când piaţa în întregime era administrată de DAPT, regula jocului stabilea că 50% din veniturile aferente chiriilor pe spaţiile comerciale se constituie venituri la bugetul local. Aşadar, dacă s-ar mai fi respectat această regulă, municipalitatea ar fi încasat cam 1 miliard de lei vechi de pe urma "Pieţei Cloşcă", lucru care, evident, nu s-a întâmplat. La fel cum nu s-a încasat şi nici nu există vreo tentativă de percepere a unei forme de plată în contul folosinţei bunurilor publice aflate pe terenurile retrocedate şi predate lui Cloşcă odată cu acestea. Ceea ce înseamnă că omul de afaceri are folosinţă gratuită pentru toată infrastructura de utilităţi publice. Trebuie punctat însă că există o singură menţiune cu privire la acest aspect în actele de transfer ale terenurilor: "bunurile amplasate pe teren - şi enumeră copertina, structura metalică de susţinere, platforma betonată şi reţelele de utilităţi publice -, rămân în proprietatea municipalităţii şi pot face obiectul unor compensări ulterioare".
Am încercat să aflăm de la Finanţele locale dacă Simion Cloşcă, în calitate de persoană fizică neautorizată, aşa cum semnează toate contractele de închiriere, este contribuabil în evidenţa Fiscului. De asemenea, am solicitat informaţii legate de numărul contractelor de închiriere înregistrate la Fisc de Cloşcă, precum şi valoarea acestora. Aceste informaţii ar fi spulberat orice urmă de îndoială cu privire la un eventual fenomen de evaziune fiscală în "Piaţa Cloşcă", însă conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila a refuzat să le prezinte, invocând secretul fiscal. În aceste condiţii nu ne rămâne decât să sperăm că datele şi calculele noastre se apropie de veniturile declarate de Cloşcă pentru care, din nou, sperăm că s-a plătit impozitul pe parcursul anilor 2008 şi 2009.
Cloşcă nici măcar nu s-a autorizat ca PFA
Contractele de închiriere încheiate de Simion Cloşcă, în nume personal, cu pieţarii au un format comun în care la capitolul "Obiectul contractului" se menţionează că locatorul (Simion Cloşcă) dă în chirie bunul denumit "teren pentru spaţiu comercial". La alineatul doi al aceluiaşi articol se adaugă că, atenţie, bunul închiriat va servi exclusiv pentru desfăşurarea activităţii de comercializare. Coroborat cu obligaţia de a menţine activitatea de piaţă publică, asumată în înscrisurile cu municipalitatea la momentul predării bunurilor publice, rezultă că este vorba despre o activitate de piaţă publică. În acest context se ridică întrebarea: este Cloşcă autorizat potrivit legii pentru a desfăşura o astfel de activitate? În mod evident nu, întrucât potrivit datelor oferite de Registrul Comerţului, pe numele lui Cloşcă Simion nu figurează decât o singură societate comercială de tip SRL ("Mirela Com") unde omul de afaceri deţine pachetul unic de titluri de proprietate. Cu alte cuvinte, Cloşcă nu este autorizat nici măcar ca Persoană Fizică Autorizată (PFA), regim care îi permitea obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii de piaţă publică. De altfel, un amănunt deloc de neglijat, toate încasările pe care Cloşcă le face în urma contractelor de închiriere din piaţă sunt în baza unor simple dispoziţii de plată. Nu chitanţă fiscală, nici factură! O simplă dispoziţie de plată.
"Trebuia să se autorizeze şi avizeze pentru activitatea pe care o desfăşoară în piaţă"
"Din punctul meu de vedere, proprietarul terenurilor trebuia să se autorizeze în condiţiile prevăzute de HG nr. 348/2004 privind activitatea din pieţe, aşa cum şi DAPT a procedat. Există şi acest tip de activitate în care, la persoane fizice neautorizate, se permite închirierea fără a fi necesare o autorizare şi avizare specială, dar acest regim este valabil numai în cazul locuinţelor. În cazul activităţii de piaţă, adică exact cazul în discuţie, era necesară cel puţin înregistrarea proprietarului ca PFA. Cine a verificat până acum regimul de autorizare al acestuia? DAPT este săptămânal controlată. Pragul sub care un contribuabil nu este plătitor de TVA a fost depăşit cel puţin pentru anul 2009. Cine l-a verificat până acum pe Cloşcă sub acest aspect? Şi ne mai plângem că nu sunt bani la buget", a încheiat şirul de întrebări, evident retorice, Simona Drăghincescu, directorul DAPT Brăila.
De menţionat că pe numele ei, precum şi al primarului, viceprimarului şi altor 3 funcţionari membri ai comisiei de retrocedare există dosare de urmărire penală pentru abuz în serviciu şi împotrivire la punerea în aplicare a unei hotărâri a instanţei. Plângerile au fost semnate de Constantin Ţigău, revendicatorul celui mai recent lot retrocedat de municipalitate. La rândul său, Drăghincescu a depus o plângere penală împotriva lui Ţigău, pe care îl acuză de înşelăciune când a susţinut în faţa instanţei că este unic proprietar şi moştenitor al terenului de 235 mp, deşi în Certificatul de moştenitor, ieşit abia acum la iveală, scrie cu totul altceva.
În conformitate cu informaţiile prezentate de către ONRC Brăila, în evidenţa instituţiei Simion Cloşcă nu figurează ca PFA. Apare însă asociat unic la SC "Mirela Com" SRL, societate cu un capital social de 2,1 milioane de lei vechi. De asemenea, şi pe numele soţiei sale apare o societate tot de tip SRL - SC "Anadoris Prod" - cu un capital de 2 milioane de lei vechi. Ambele au ca obiect principal de activitate, potrivit paginii web a Ministerului de Finanţe, "Restaurante" şi au înregistrat în 2008 (cel mai recent an de raportare a bilanţului contabil) pierderi. Concret, "Mirela Com" are un minus de 1,7 miliarde de lei vechi, la care se adaugă minusul de 2,17 milioane lei vechi al firmei soţiei lui Cloşcă. Ar mai trebui adăugat că societatea lui Simion Cloşcă raportase la finele lui 2008 datorii totale în cuantum de 10,2 miliarde lei vechi, iar cea a soţiei de aproximativ 2 miliarde lei vechi. În condiţiile în care şi în anii precedenţi tot pe pierdere au ieşit afacerile oficiale ale soţilor Cloşcă, se ridică întrebarea de unde au avut banii pentru a achita 19,5 miliarde de lei vechi, contravaloarea primelor două loturi de 1.139 mp (18 miliarde lei vechi pentru 988 mp şi încă 1,5 miliarde lei vechi pentru 151 mp), valoarea tranzacţiei pentru ultimul lot de 235 mp rămânând un mister, întrucât revendicatorul, Constantin Ţigău, s-a rezumat doar la a confirma că i-a vândut lui Cloşcă.
