* administrațiile locale brăilene și-au îmbunătățit indicatorii pe care Curtea de Conturi îi monitorizează an de an * a scăzut incidența și gravitatea cazurilor de risipă a banului public în rândul autorităților publice locale * la nivel de regiune de dezvoltare, Brăila stă cel mai bine la sume stabilite cu titlu de prejudiciu ori venituri suplimentare * DAR, raportul Curții trage în continuare un semnal de alarmă asupra faptului că primăriile nu fac suficiente eforturi pentru a urmări încasarea la termen a tuturor taxelor și impozitelor ce li se cuvin * de asemenea, atrage atenția asupra importanței elaborării unor bugete echilibrate, cu surse certe de finanțare
Laude și critici, deopotrivă, la adresa autorităților locale în raportul anual al Curții de Conturi Brăila. La capitolul “Așa DA”: bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiului și județului Brăila au înregistrat creșteri în anul 2021, atât față de anul 2019, cât și față de anul 2020. Cuantumul prejudiciilor precum și a veniturilor suplimentare stabilite de auditorii Curții de Conturi sunt în scădere. Veniturile provenind, în principal, din impozite, taxe, contribuții, sunt în creștere, în termeni nominali, față de anii precedenți. Altfel spus, aportul propriu al comunităților locale pentru acoperirea necesarului de fonduri a înregistrat o creștere. Chiar și așa însă, raportul anual al Curții reiterează aceleași critici și scoate în evidență carențe în desfășurarea exercițiului bugetar la nivelul județului nostru: eficiență scăzută în colectarea veniturilor proprii din taxe, impozite și contribuții locale, menținerea dependenței bugetelor locale de resursele alocate de la bugetul de stat, capacitate instituțională deficitară în procesul de elaborare și execuție a bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale.
Așa cum “Obiectiv Vocea Brăilei” v-a obișnuit, vă propunem în cele ce urmează o trecere în revistă a principalelor concluzii ce se desprind din raportul anual al Camerei de Conturi Brăila, astfel încât să ne putem face o idee asupra modului în care s-au colectat și cheltuit banii publici.
Exercițiul bugetar 2021, puncte tari, puncte slabe
Anul trecut, Curtea de Conturi a programat pentru județul nostru un număr de 17 acțiuni de audit care au urmărit în principal ca datele și informațile prezentate prin situațiile financiare să ofere o imagine de ansamblu asupra activității desfășurate privind modul de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale bugetelor locale, precum și modul de gestionare a patrimoniului public și privat al unităților administrativ- teritoriale din cadrul județului. Concret, acțiunile de audit au vizat județul Brăila și 16 Unități Administrativ Teritoriale, după cum urmează: municipiul Brăila, orașul Ianca și comunele Bordei Verde, Cireșu, Gradiștea, Jirlău, Mărașu, Movila Miresii, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Unirea și Zăvoaia.
Per total, cele 45 de bugete locale (Consiliul Județean Brăila, primăria municipiului, 3 primării de orașe și 40 de comune) au înregistrat venituri de 1,002 miliarde lei (0,943 miliarde lei în 2020) și cheltuieli în cuantum total de 0,992 miliarde lei (0,917 miliarde lei în 2020), rezultând astfel un excedent bugetar. De remarcat aici că bugetul propriu al județului a fost singurul care a cheltuit mai mult decât a încasat din venituri (183,76 milioane lei venituri și cheltuieli de 238,98 milioane lei) în timp ce bugetul municipiului a fost pe plus cu 36,58 milioane lei (412,23 milioane lei venituri și 375,65 milioane lei plăți).
“Bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiului și județului Brăila au înregistrat creșteri în anul 2021, atât față de anul 2019, cât și față de anul 2020. În anul 2021, veniturile au crescut cu 14% față de anul 2019 și cu 6,3% față de anul 2020, în timp ce cheltuielile au crescut cu 8,9%, respectiv cu 8,1% față de aceleași referințe. Evoluții pozitive în acest sens se remarcă și la bugetele instituțiilor și activităților publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii. (…) Analiza în structură pe categorii de venituri bugetare și surse de finanțare, a pus în evidență faptul că veniturile bugetelor locale în anul 2021 au fost supraestimate, nivelul realizat al acestora situându-se cu mult sub prevederile inițiale cât și sub prevederile definitive, cu excepția veniturilor bugetelor locale constituite din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (…). Anticipările privind subvențiile primite la bugetul local de la alte nivele ale administrației publice, în anul 2021, au fost nerealiste, gradul de realizare a acestora fiind de 49,5% față de prevederile anuale definitive, respectiv în sumă de 154.372 mii lei”, se precizează în documentul amintit.
O colectare ceva mai bună a veniturilor din impozite, taxe, contribuții. Evident, este loc de mai bine
Analiza în structură a principalelor categorii de venituri a bugetelor locale, în funcție de proveniența acestora pune în evidență faptul că, “În ceea ce privește categoria Venituri din impozite și taxe locale, adică veniturile pe care le realizează autoritățile locale pe plan local, gradul de realizare a acestora a fost de 88,3%, raportat la prevederile anuale definitive, existând rezerve pentru o previzionare mai performantă a veniturilor care sunt stabilite, urmărite și încasate prin compartimentele proprii ale unităților administrativ-teritoriale”, arată raportul Curții.
Același document punctează că veniturile realizate ale bugetelor locale au înregistrat o creștere în anul 2021, fiind mai mari cu 59,15 milioane lei față de anul 2020, și respectiv cu 122,8 milioane lei față de veniturile încasate în anul 2019. În valori relative, veniturile bugetelor locale în anul 2021 au fost mai mari cu 14% față de anul 2019, și respectiv cu 6,3% față de anul 2020, creștere influențată, în principal, de evoluția sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări.
Bugetul municipiului nu este complet dependent de alocările de la bugetul de stat
Ponderea veniturilor proprii încasate la bugetele locale în raport cu veniturile totale ale acestora reflectă gradul de autonomie locală, respectiv capacitatea unităților administrativ- teritoriale de a-și finanța cheltuielile proprii din veniturile aflate în competența directă de administrare a acestora. “Deși evoluția în termeni nominali a veniturilor provenind din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte și alte venituri este crescătoare în anul 2021 față de anul 2019 cu 8,4%, totuși ponderea acestora în totalul veniturilor realizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale a înregistrat o scădere în perioada analizată, respectiv de la 21,2% în anul 2019, la 20,2% în anul 2021, fiind la un nivel insuficient pentru a vorbi de autonomie reală la nivelul autorităților locale. Prin urmare, se poate concluziona că aportul propriu al comunităților locale pentru acoperirea necesarului de fonduri, încă nu se situează la nivelul resurselor locale posibil a se realiza printr-o stabilire și colectare corectă a veniturilor din impozite și taxe locale, a veniturilor nefiscale, precum și printr-o administrare eficientă a patrimoniului propriu“, se comentează în raport.
Mai departe, auditorii au observat o creștere a gradului de autofinanțare realizat (49,4%) față de nivelul programat (32,9%), dar asta în condițiile nerealizării atât a cheltuielilor bugetare (cu suma de 586,12 milioane lei), cât și a veniturilor proprii (cu suma de 29,34 milioane lei), față de cuantumul prognozat.
“Calculul gradului de autofinanțare pe ansamblul județului, stabilit în baza plăților nete de casă efectuate din veniturile proprii ale bugetelor locale relevă faptul că unitățile administrativ- teritoriale au finanțat din venituri proprii mai puțin de 50% din totalul cheltuielilor efectuate, cu mențiunea că la nivelul comunelor, datorită gradului deficitar de colectare, nivelul gradului de autofinanțare este în medie de 40,5%“.
Analiza celor de la Curtea de Conturi mai evidențiază faptul că un procent superior al gradului de autofinanțare se regăsește la nivelul Municipiului Brăila (73%), în timp ce la nivelul bugetului propriu al Județului Brăila, procentul este de numai 23,9%.
“Deși gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii este destul de scăzut, autoritățile administrației publice locale nu folosesc toate pârghiile puse la dispoziție de lege pentru colectarea veniturilor de la contribuabili persoane fizice și juridice, consecința directă fiind neasigurarea resurselor de finanțare a acțiunilor prevăzute prin buget și chiar prejudicierea bugetului prin prescrierea dreptului de a acționa pentru recuperarea acestora“, se spune în raport.
Brăila, cele mai mici sume reprezentând prejudicii și venituri suplimentare
În privința impactului financiar al rezultatelor acțiunilor de audit desfășurate pentru anul 2021, același raport indică prejudicii în sumă totală de doar 70.000 lei, față de 0,917 milioane lei cu un an înainte, și venituri suplimentare stabilite în cuantum de 0,288 milioane lei (6,45 milioane lei în 2020). Dacă ne raportăm la celelalte 5 județe din regiunea de dezvoltare din care facem parte, observăm că Brăila (0,358 milioane lei) are cele mai mici sume când vine vorba despre prejudicii și venituri suplimentare stabilite în urma auditului Curții de Conturi. Pe primul loc în clasament este Constanța – 23,88 milioane lei (18,84 milioane lei venituri suplimentare și 5,03 milioane lei prejudicii), urmată de Vrancea – 5,61 milioane lei (2,02 milioane lei venituri suplimentare și 3,58 milioane lei prejudicii), Buzău – 5,3 milioane lei (1,67 milioane lei venituri și 3,62 milioane lei prejudicii), Tulcea – 4,22 milioane lei (0,64 milioane lei venituri și 3,58 milioane lei prejudicii) și Galați – 0,383 milioane lei (0,14 milioane venituri suplimentare și 0,23 milioane lei prejudicii).
