Un nou virus gigant, vechi de 30.000 de ani, a fost descoperit în solurile îngheţate din Siberia şi, pentru că este moale, putând să-şi schimbe forma cu uşurinţă, a fost numit „Mollivirus Sibericum", scrie presa internaţională de specialitate.
Descoperirea aparţine unei echipe franco-rusă arată că viruşii giganţi „nu sunt rari şi sunt foarte diversificaţi", a explicat Jean-Michel Claverie, unul dintre coordonatorii studiului publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) din SUA. El a precizat că Mollivirus ridică la patru numărul familiilor de viruşi giganţi identificate din 2003, a declarat Claverie, profesor de medicină la Universitatea Aix-Marseille. În opinia lui, această nouă descoperire confirmă riscul ca unii dintre aceşti viruşi gigant să se trezească într-o zi dacă oamenii încep se mişte straturile prea profunde ale solului din regiunile arctice, în căutare de substanţe minerale preţioase sau petrol.
În condiţii de laborator
Spre deosebire de alţi viruşi, cei gigant, cu diametru de peste 0,5 microni (peste 0,5 miimi de milimetru) sunt uşor vizibili cu un microscop optic simplu, dar pot fi confundaţi cu uşurinţă cu bacteriile. Cercetătorii îi readuc la viaţă, în laborator, cu ajutorul amoebelor (organisme unicelulare) ca celule gazdă, verificând în prealabil dacă sunt patogeni pentru şoarecii de laborator şi pentru oameni.
Anul trecut, echipa de cercetători care o include şi pe Chantal Abergel de la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa, a reuşit să readucă la viaţă alt tip de virus gigant descoperit în acelaşi eşantion de permafrost şi numit Pithovirus. Până în 2003, când a fost identificat primul virus gigant, cu circa o mie de gene, care au fost numit Mimivirus (din familia Megavirus), oamenii de ştiinţă au crezut că viruşii sunt neapărat foarte mici şi cu puţine gene. O altă familie de viruşi gigant, Pandoravirus, cu 2.500 de gene, a fost descrisă în 2013 în revista „Science".
Efectul încălzirii globale
Virusul Mollivirus Sibericum deţine peste 500 de gene şi se prezintă sub forma unei cochilii alungite de 0,6 microni lungime. Pentru a se înmulţi, are nevoie de nucleul celulei gazdă, lucru care nu este valabil în cazul Mimivirus sau Pithovirus, care se mulţumesc cu citoplasma celulei. Analiza ADN-ului din proba de permafrost a confirmat prezenţa genomului intact al Mollivirus, deşi într-o concentraţie extrem de scăzută.
„Câteva particule virale încă infecţioase pot fi suficiente, în prezenţa unei gazde sensibile, pentru revigorarea unor viruşi potenţial patogeni în regiunile arctice din ce în ce mai râvnite pentru resursele lor miniere şi petrolifere, a căror accesibilitate şi exploatare industrială sunt facilitate de schimbările climatice", a arătat CNRS într-o declaraţie.
Încălzirea globală duce la topirea unor cantităţi tot mai mari de gheţuri marine polare, permiţând accesul spre Siberia de Est şi de Nord pe rute maritime care nu existau înainte.
„Dacă nu suntem atenţi şi industrializăm aceste zone fără să luăm măsuri de precauţie, există riscul ca într-o zi să trezim la viaţă viruşi cum ar fi variola, pe care îl consideram eradicaţi", a atras atenţia Jean-Michel Claverie.
