Alegerile parlamentare care vor avea loc duminică în Republica Moldova ar putea aduce la putere o coaliţie între partidele proeuropene şi comunişti, relatează Europa Liberă, în pagina electronică de miercuri.
Provocate de liberalul Mihai Ghimpu, liderii celor două partide guvernamentale mari - PLDM (Partidul Liberal-Democrat din R.Moldova) şi PDM (Partidul Democrat din R.Moldova) - au declarat că nu vor forma o coaliţie cu Partidul Comuniştilor (PCRM) al lui Vladimir Voronin după alegerile de duminică. Sondajele arată însă că, fără participarea comuniştilor, o coaliţie proeuropeană nu ar fi de fapt posibilă, pentru că celor două partide nu le-ar fi suficiente voturile pentru crearea unei alianţe de tipul celei din 2009.
Principalele două partide proeuropene, PLDM şi PD, ar obţine doar în jur de 26 la sută, potrivit ultimei estimări. Cu Partidul Liberal, procentul ar ajunge la 33 la sută, adică mult prea puţin pentru o coaliţie. Aşa că, prezentând ultimul sondaj, Barometrul Opiniei Publice, autorii formulau săptămâna trecută următoarea concluzie: este nevoie de o coaliţie extinsă. De obicei, termenul este utilizat în Republica Moldova pentru o configuraţie formată din PLDM, PD, eventual şi PL, pe de o parte, şi pe de alta - PCRM.
Ideea coalizării a fost însă negată cu fermitate atât de comunişti, care au spus că nu vor intra în nici un fel de coaliţie cu partidele puterii, cât şi de liberal-democraţi şi democraţi, care au spus că nu-şi imaginează o coaliţie cu cei ce contestă importanţa Acordului de Asociere cu UE.
Analistul politic Corneliu Ciurea consideră însă că aceste declaraţii sunt doar strategii preelectorale. Dacă ar spune altceva acum, toate partidele vizate ar risca să-şi reducă scorurile: cele două formaţiuni proeuropene ar pierde sprijinul electoratului anticomunist, iar PCRM - al electoratului prorusesc.
"De aceea, în discursurile publice, ele resping ideea. Dar cu siguranţă, PLDM şi PD se gândesc la situaţia post electorală şi iau în calcul o posibilă coaliţie cu comuniştii. Fapt care este confirmat indirect de atitudinile politicienilor europeni. Tot mai mulţi declară, în discuţii private, că trebuie să fim pragmatici şi să luăm în calcul rezultatele alegerilor", explică el.
Potrivit lui Corneliu Ciurea, posibilitatea constituirii unei coaliţii proeuropene fără contribuţia PCRM ar fi de fapt foarte mică în condiţiile scorurilor anticipate de sondaje. Pe de altă parte, riscul unui astfel de scenariu postelectoral ar fi, pentru partidele proeuropene, că PCRM ar putea ceda oricând unor presiuni mai serioase venite de la Kremlin.
"Nu este deloc sigur că PCRM va opta pentru o formulă proeuropeană, chiar dacă există astfel de indicii. PCRM are mai multe bariere. Votanţii acestui partid sunt proruşi, de aceea o eventuală încercare a comuniştilor să încline balanţa în favoarea proeuropenilor ar putea fi o problemă pentru acest partid. O asemenea trădare ar putea să nu-i fie iertată de electorat. Asta este problema internă - că acest flirt cu ideea proeuropeană este nefiresc din punctul de vedere al esenţei acestui partid şi constituţiei interne a lui. Este însă şi o problemă externă - până acum Voronin a demonstrat că poate să ţină piept presiunilor ruse. Dar acum nu se ştie în ce măsură este imun la presiunile Moscovei, o presiune care va creşte şi nu putem fi siguri că el va rezista", explică analistul.
Mai firească ideologic pentru PCRM ar fi, desigur, o coaliţie prorusească, cu socialiştii lui Igor Dodon şi formaţiunea lui Renato Usatîi, mai spune Corneliu Ciurea. Dar o astfel de construcţie este creditată de BOP cu doar 29 la sută din sufragii. Problema pe care ar mai trebui s-o depăşească Vladimir Voronin ar fi legată de rivalităţile cu liderii, mai tineri şi mai energici, ale celor două formaţiuni, apreciază analistul.
"Problema lui Voronin este că Usatîi este un lider nou, în ascensiune, care pare destul de dinamic şi are un stil şi ţinută cu priză la public. Este asemănător cu Voronin, doar că mai tânăr. De aceea, este un concurent redutabil. În ce îl priveşte pe Dodon, se resimt rănile trădării lui Dodon din 2011. În aceste condiţii, lui Voronin i-ar fi mai apropiaţi liderii pe care îi cunoaşte mai bine - Filat şi Lupu. S-ar putea totuşi ca aceste rivalităţi cu Dodon şi Usatîi să fie cumva scoase la suprafaţă, arătate public de Voronin tocmai pentru a masca o posibilă intenţie de a crea această coaliţie. Nu putem exclude nici această posibilitate", a adăugat el.
