Eurofobul britanic Nigel Farage a anunţat miercuri formarea unui grup în Parlamentul European (PE) în urma alierii unei disidente din Frontul Naţional (FN) francez, relatează AFP.
"Sunt foarte mândru că am format acest grup cu alţi deputaţi şi ne-am angajat să fim vocea poporului", a anunţat şeful Ukip într-un comunicat publicat la Bruxelles.
"Vom fi în avangardă pentru restabilirea libertăţii, democraţiei naţionale şi prosperităţii în Europa", a adăugat el.
Grupul EFD (Europa, Libertate, Democraţie) va număra 48 de deputaţi, printre care şi o disidentă din FN, Joëlle Bergeron, aleasă în Franţa pe listele partidului FN, condus de Marine Le Pen.
Cei 48 de europarlamentari ai EFD provin din şapte ţări, numărul minim necesar pentru formarea unui grup politic în PE. EFD este alcătuit în marte parte din deputaţi Ukip (24) şi membri ai Mişcării italiene Cinci Stele (17) a lui Beppe Grillo.
- O lovitură pentru Marine Le Pen
Formarea acestui grup constituie o lovitură grea pentru preşedinta FN Marine Le Pen, care depune eforturi în vederea formării unui grup în PE.
Formarea unui grup le-ar permite euroscepticilor să adopte poziţii în legătură cu cele mai importante teme dezbătute în plenul PE şi să pretindă preşedinţia uneia dintre cele 22 de comisii ale Legislativului european.
În plus, înfiinţarea unui grup oferă şi siguranţa acordării subvenţiilor, cuprinse între 20 şi 30 de milioane de euro pentru cei cinci ani de mandat în PE.
Le Pen şi Farange, ambii ostili UE, au reuşit să-şi conducă partidele spre victorii în alegerile europene în ţările lor. Cei doi lideri au refuzat să formeze un grup comun. În Parlamentul în exerciţiu, Farage conducea deja EFD, în timp ce Le Pen nu figura printre europarlamentarii înscrişi în vreun grup.
Preşedinta FN poate conta pe aproximativ 40 de aleşi (între care 23 FN), dar îi lipsesc două ţări pentru formarea unui grup al său. Ea este asigurată de susţinerea Partidului pentru Libertate (PVV) al olandezului Geert Wilders, Partidul Libertăţii (FPÖ, austriac), Liga Nordului (italiană) şi Vlaams Belang (Belgia).
Ea a angajat negocieri cu partidul eurofob polonez Congresul Noii Drepte (KNP), dar aliaţii din PVV sunt reticenţi în privinţa coabitării cu un partid deschis eurofob.
Curtat de FN, partidul lituanian Ordine şi Justiţie (TT) a ales în cele din urmă să rămână în grupul lui Nigel Farage.
Pe de altă parte, eforturile Frontului Naţional în vederea câştigării aliaţilor au fost afectate de recentele declaraţii controversate făcute de Jean-Marine Le Pen, preşedintele de onoare al partidului.
Acesta a afirmat, într-o discuţie referitoare la vedetele din Franţa ostile formaţiunii, printre care Patrick Bruel şi Yannick Noah, că "vor face parte dintr-un lot". În replică, Marine Le Pen a afirmat că declaraţia tatălui său este "o greşeală politică".
De altfel, Frontul Naţional a pierdut deja posibili aliaţi în cadrul Parlamentului European din cauza imaginii de partid antisemit. Partidul Popular din Danemarca şi formaţiunea populistă Adevăraţii finlandezi au respins o alianţă cu Frontul Naţional şi s-au alăturat grupului eurosceptic al conservatorilor britanici (ECR).
Aliaţi tradiţionali ai Frontului Naţional, democraţii suedezi s-au delimitat, la rândul lor, de partidul extremist francez. "Nu ne vom alătura acestui grup", a asigurat Martin Kinnunen, purtătorul de cuvânt al democraţilor suedezi, care s-au alăturat grupului lui Nigel Farage.
Termenul stabilit pentru constituirea grupurilor expiră la 23 iunie.
