Ministerul Afacerilor Externe informează că 19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost repatriaţi, ca urmare a agravării stării de insecuritate din ultimele zile din Fâşia Gaza.
Este cea de-a doua operaţiune de evacuare a cetăţenilor români de la momentul declanşării conflictului din regiune.
La solicitarea autorităţilor de la Budapesta, împreună cu grupul de cetăţeni români, a fost evacuat şi repatriat şi un cetăţean maghiar, precizează MAE.
Costurile întregii operaţiuni de evacuare au fost suportate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.
În sprijinul demersurilor de asistenţă consulară la faţa locului, din Centrala MAE au fost retrimise la Tel Aviv şi Amman două echipe mobile consulare.
Misiunile diplomatice ale României din zonă au acordat, de la declanşarea crizei, sprijin şi asistenţă consulară cetăţenilor români şi membrilor familiilor acestora care au solicitat evacuarea din zona de conflict şi repatrierea.
Numărul persoanelor evacuate din Fâşia Gaza de către statul român ajunge astfel la 103.
Ambasadele României în regiune, precum şi celula de criză instituită la nivelul MAE, monitorizează desfăşurarea acţiunii, mai precizează sursa citată.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, sâmbătă, că nu exclude o nouă operaţiune de repatriere a românilor din Fâşia Gaza, sau chiar mai multe, el precizând că există astfel de cereri din partea cetăţenilor români din această zonă.
Corlăţean a amintit că pe 14 iulie s-a încheiat o operaţiune de repatriere a 84 de cetăţeni din zona Gaza, români în special, dintre care foarte mulţi copii şi o parte din ei soţi palestinieni, această operaţiune fiind extrem de dificilă, cu conflict în teren, după o cooperare remarcabilă cu Israelul şi cu autorităţile din Ramallah.
Ministrul de Externe a afirmat că există mai multe noi solicitări de repatriere, într-un număr comparabil cu operaţiunea care a avut loc anterior, dar în grupuri diferite.
"Nu exclud deloc ca în perioada următoare, în funcţie de necesităţi şi în funcţie de situaţia de securitate, să procedăm la cel puţin o nouă, dacă nu mai multe operaţiuni de repatriere", a anunţat Corlăţean, precizând că este important gradul de cooperare cu autorităţile israeliene, pentru aprobarea repatrierilor.
De altfel, Titus Corlăţean a arătat că au fost situaţii în care, din diverse raţiuni ce ţin de competenţele autorităţilor israeliene, partea română nu a primit aprobări, în primă instanţă, dar a insistat, pentru că este vorba de familii şi nu s-a dorit repatrierea doar a unei părţi a familiei.