Liderii europeni au decis, marţi, să revadă priorităţile UE pentru a răspunde valului eurofob al alegerilor europene, înainte de a numi viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Şefii de stat şi de guvern din cele 28 de state membre s-au reunit la Bruxelles la două zile după acest scrutin care a propulsat extrema dreaptă în Franţa şi eurofobii din cadrul UKIP în Marea Britanie.
Ei i-au dat "mandat" preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru a "conduce consultările cu Parlamentul European, diferitele grupuri parlamentare imediat ce se vor constitui", precum şi cu ei înşişi.
Acestea ar urma să conducă la "nominalizări", începând cu cea a preşedintelui Comisiei, şi la "priorităţile" următorilor cinci ani, a precizat el la încheierea unei cine de patru ore a celor 28 de şefi de stat şi de guvern de la Bruxelles.
Van Rompuy a subliniat că s-a întâlnit cu Jean-Claude Juncker, candidatul PPE, partidul de centru-dreapta clasat pe primul loc la alegeri. Dar viitorul şef al Executivului european este încă departe de a fi stabilit.
"PPE este cel care a câştigat alegerile", a recunoscut preşedintele francez François Hollande, adăugând că Van Rompuy ar trebui să "vadă dacă există posibilitatea unei majorităţi în Consiliu şi Parlament". El "va verifica dacă aceste două majorităţi există şi dacă este cazul, va veni în faţa Consiliului european".
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat acelaşi lucru la conferinţa sa de presă.
Întărit de poziţia de principal partid al noului Parlament, cu 213 mandate din 751, candidatul Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta), Jean-Claude Juncker, revendică postul. Dar îi trebuie o majoritate, iar singura posibilitate de a ajunge la aceasta este o mare coaliţie cu socialiştii (191 de mandate), probabil cu sprijinul liberalilor (64 de locuri).
Liderii grupurilor politice din Parlament au cerut, marţi, liderilor europeni să îl lase pe Juncker să încerce să găsească această majoritate.
Juncker "ar putea obţine susţinerea" socialiştilor, "cu condiţia să prezinte un program ale cărui priorităţi să fie crearea de locuri de muncă şi investiţii pentru creşterea economică o politică europeană a imigraţiei globale şi lupta eficientă împotriva evaziunii fiscale", a declarat preşedintele grupului, Hannes Swoboda.
Dar mai mulţi lideri de dreapta refuză să îl susţină: conservatorul britanic David Cameron şi liberalul olandez Mark Rutte, dar şi lideri din cadrul PPE, cum sunt premierul ungar Viktor Orban, suedezul Fredrik Reinfeldt sau finlandezul Jyrki Katainen, potrivit mai multor surse europene.
În cele din urmă, "nu este exclus ca Juncker să nu fie cel desemnat", a subliniat o sursă europeană.
Ideea este că aceste consultări ale lui Van Rompuy să se termine la timp pentru ca la viitorul summit, de la sfârşitul lui iunie, cele 28 de state membre să propună un nume care să fie supus aprobării Parlamentului. Dar el s-ar putea înscrie într-un "pachet" cu celelalte trei posturi majore în instituţiile europene: preşedintele Consiliului, preşedintele Parlamentului şi şeful diplomaţiei.
Potrivit premierului irlandez, Enda Kenny, Van Rompuy ar trebui să prezinte rezultatele misiunii sale în două-trei săptămâni. "Nu ar trebui să dureze mai mult", a subliniat el.
După votul de neîncredere fără precedent, duminică, în mai multe ţări, liderii europeni vor, de asemenea, să fixeze "priorităţile" pentru UE şi viitoarea Comisie. Van Rompuy a citat "creşterea economică, locurile de muncă şi competitivitatea", "o uniune monetară care să funcţioneze mai bine, lupta împotriva schimbărilor climatice, proiectul unei uniuni a energiei şi lupta împotriva imigraţiei ilegale".