Ucraina a început luni negocieri ample cu Rusia în vederea încetării luptelor sângeroase din estul ţării, afectat de o rebeliune separatistă, şi evitării întreruperii livrărilor de gaze ruseşti. Cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord asupra preţului de livrare a gazelor şi achitării sumelor datorate de partea ucraineană, dar discuţiile vor continua.
Rusia şi Ucraina nu au reuşit să ajungă la un acord asupra preţului de livrare a gazelor şi achitării sumelor datorate de partea ucraineană, dar discuţiile vor continua marţi seara sau miercuri dimineaţa, la Bruxelles, a anunţat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger.
"Toate punctele au fost discutate", "au fost propuse soluţii", iar "discuţiile vor fi reluate marţi seara sau miercuri dimineaţa", la Bruxelles, a declarat Oettinger, după şapte ore dificile de negocieri.
Gazprom şi Naftogaz au început negocieri pentru stabilirea preţului de livrare a gazelor ruseşti şi unui plan de achitare a datoriilor la gaze ale Ucrainei faţă de Rusia. Ucraina are datorii la gaze faţă de Rusia în valoare de 2,2 miliarde de dolari pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013 şi aprilie şi mai 2014, potrivit Gazprom.
De asemenea, cele două părţi trebuie să ajungă la un acord asupra preţului şi cantităţilor de livrare a gazelor ruseşti către Naftogaz. Preţul ar urma să se situeze între 268 şi 480 de dolari pe mia de metri cubi.
Ucraina a achiziţionat aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz în 2013.
Negocierile pe tema gazelor au început luni seara la ora 17.00 GMT (20.00, ora României), la Bruxelles, în contextul în care Moscova a avertizat Kievul că Gazprom va întrerupe livrările de gaze dacă Ucraina nu îşi va achita până marţi seara datoriile la gaze şi factura pentru iunie.
Ucrainenii refuză să accepte preţul fixat de Rusia după instalarea unui Guvern prooccidental la Kiev.
Cu toate acestea, noul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, pare hotărât să detensioneze rapid relaţiile cu Moscova şi şi-a dat o săptămână pentru a restabili liniştea în estul ţării sale.
Astfel, începând de duminică, el a deschis negocieri la Kiev, pentru prima dată de la înlăturarea de la putere, la sfârşitul lui februarie, a predecesorului său prorus Viktor Ianukovici şi alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia, în martie, la capătul unui referendum considerat ilegal de occidentali.
Negocierile se desfăşoară cu uşile închise între ambasadorul Rusiei Mihail Zubarov şi ambasadorul Ucrainei în Germania Pavlo Klimkin, în prezenţa unui reprezentant al OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa).
Primele trei reuniuni au dus la stabilirea "etapelor-cheie" de urmat în vederea "dezescaladării situaţiei în regiunile Doneţk şi Lugansk", a anunţat luni seara Ministerul ucrainean de Externe.
- Ciocniri între armată şi separatişti
Insurecţia din Estul industrial şi rusofon câştigă teren în faţa ofensivei declanşate în urmă cu aproape două luni de forţele ucrainene pentru a-i pune capăt.
Separatiştii au preluat controlul asupra unei părţi a frontierei cu Rusia, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru autorităţile de la Kiev, care avertizează în continuu în privinţa afluxului de arme şi de combatanţi din teritoriul rus. Grănicerii ucraineni au afirmat că au respins în cursul nopţii de duminică spre luni un nou asalt la postul de la Izvarino.
La Artemivsk, în apropiere de Slaviansk, un bastion prorus împotriva căruia armata şi-a intensificat ofensiva, o unitate militară a fost atacată în cursul nopţii de aproximativ 50 de insurgenţi dotaţi cu arme automate. Militarii au respins atacul, ucigând un separatist în cursul operaţiunii, potrivit aceleiaşi surse.
În total, luptele din estul Ucrainei s-au soldat deja cu peste 200 de morţi, între care rebeli, militari ucraineni şi civili.
"Premierul" republicii autoproclamate Doneţk, Aleksandr Borodai, s-a declarat "pregătit pentru dialog", cu condiţia ca autorităţile de la Kiev "să retragă toate forţele armate" mobilizate în estul ţării.
În momentul învestiturii, Petro Poroşenko, un miliardar de 48 de ani, s-a adresat în rusă locuitorilor din estul ţării şi le-a promis să nu îi abandoneze. El s-a arătat în schimb inflexibil cu privire la orientarea europeană a ţării sale şi apartenenţei la Ucraina a Crimeei.
- Reuniune decisivă la Bruxelles
Fostul ministru al Economiei şi de Externe, care a servit atât în Guverne proruse, cât şi prooccidentale, este nevoit chiar din primele zile de mandat să evite un nou "război al gazelor" cu Rusia.
La Bruxelles, miniştrii rus şi ucrainean ai Energiei şi patronii companiilor Gazprom şi Naftogaz s-au reunit sub egida comisarului european pentru Energie, Günther Öttinger.
Potrivit cotidianului rus Vedomosti, Naftogaz, care a plătit deja acum o săptămână o datorie de 786 de milioane de dolari, ar putea achita un miliard de dolari de luni.
Analiştii se aşteaptă ca Gazprom că reducă preţul şi să acorde răgaz Ucrainei.
Dosarul energetic afectează relaţiile dintre Moscova şi Bruxelles, care a obligat Bulgaria să întrerupă lucrările de construcţie la gazoductul South Stream. Condus de către gigantul rus Gazprom şi grupul energetic italian Eni, proiectul South Stream urmează să asigure legătura între Rusia şi Bulgaria via Marea Neagră, ocolind Ucraina, după care să continue către Grecia şi Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria.
"Bruxelles-ul este ghidat de dorinţa de a pedepsi, de a se răzbuna", a denunţat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după o întâlnire cu omologul său finlandez, Erkki Tuomioja.
"Recent, am auzit la Bruxelles că negocierile asupra South Stream vor fi îngheţate atâta timp cât Rusia nu va recunoaşte autorităţile de la Kiev. Consideraţi că aşa ceva este constructiv?", a spus şeful diplomaţiei ruse, care, între altele, a apreciat drept "contraproductivă" extinderea NATO spre Est.
