O instanţă din Chişinău judecă, duminică, cererea procurorilor anticorupţie privind plasarea în arest preventiv a lui Vlad Filat, dar fostul premier nu este prezent, iar în faţa tribunalului sunt zeci de simpatizanţi şi protestatari, afirmă surse citate de presa moldoveană.
Şedinţa în care se va stabili dacă Vlad Filat va fi plasat sau nu în arest preventiv pentru 30 de zile a început la ora 9.00 la Judecătoria din sectorul Buiucani.
Potrivit PRO TV Chişinău, Vlad Filat nu este în instanţă, fiind reprezentat de avocatul său, Igor Popa.
Avocatul fostului premier a cerut amanârea termenului, argumentând că nu a avut timp să studieze cantitatea mare de documentaţie din dosar.
Procurorul Adriana Betisor, din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), se opune amânării termenului şi cere plasarea în arest preventiv a lui Vlad Filat.
În faţa instanţei sunt zeci de manifestanţi - simpatizanţi ai fostului premier, dar şi contestatari.
Vlad Filat, acuzat de fraudă bancară şi luare de mită, a fost reţinut joi seară, în baza unui mandat emis de Centrul Naţional moldovean Anticorupţie (CNA), la scurt timp după ce Parlamentul de la Chişinău a decis suspendarea imunităţii sale juridice. Procurorul general al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a cerut suspendarea imunităţii fostului premier argumentând că Vlad Filat trebuie anchetat pentru presupusa implicare directă în fraudele de la Banca de Economii (BEM). În alt dosar, liderul PLDM este acuzat că, în perioada în care a îndeplinit funcţia de premier, ar fi primit 60 de milioane de dolari de la directorul companiei Dufremol, Ilan Shor. Potrivit sesizării, exercitând funcţia de premier, Filat ar fi primit bunuri de la Ilan Shor pentru a înceta controalele la Dufremol, pentru a-l numi consul onorific în Rusia şi pentru a acorda dreptul de comercializare a produselor petroliere. De asemenea, Vlad Filat ar fi pretins bunuri şi bani în valoare de peste 190 de milioane de dolari de la Ilan Shor, pentru a determina funcţionari guvernamentali să ia decizii necesare asigurării emiterii suplimentare de acţiuni la BEM, fără participarea statului, fapt ce a generat diminuarea participaţiei statului până la 33,3% şi preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor.
