Raportul a fost realizat de organismul european de poliţie Europol, a fost dat publicităţii miercuri şi este bazat pe peste 70.000 de pagini de informaţii furnizate în ultimii doi ani de forţele de poliţie din statele membre.
"Dintre toate punctele de intrare, sud-estul a cunoscut cea mai mare extindere în ultimii ani, ca rezultat al intensificării traficului pe Marea Neagră, al proliferării rutelor balcanice pentru bunurile ilegale către şi din UE şi al unei creşteri semnificative a imigraţiei ilegale via Grecia. Aceste evoluţii în regiune au contribuit la formarea unei axe balcanice de trafic către UE", se arată în studiu.
Raportul notează că, deşi grupările de crimă organizată devin multietnice şi bazate pe celule, bandele albanofone, adică atât din Albania, cât şi din Kosovo, reprezintă una dintre cele mai mari probleme.
"Crima organizată albanofonă este cu adevărat polispecializata în ceea ce priveşte drogurile şi infracţionalitatea. În UE, grupările albanofone sunt implicate în domeniul traficului cu cocaină, heroină, droguri sintetice şi canabis", a adăugat Europol.
"Infractorii de origine albaneză sunt cunoscuţi pentru folosirea extremă a violenţei (...). Mulţi membri ai grupărilor au experienţă în serviciile secrete, poliţie sau mişcări paramilitare", se adaugă în document.
În ceea ce priveşte traficul de arme, raportul vorbeşte de "arsenale ilegale mari" în Albania, Bosnia şi Croaţia şi "accesul la cantităţi considerabile de (...) arme militare, inclusiv lansatoare de rachete antitanc şi echipamente antiaeriane".
"Grupările infracţionale albanofone, turce şi din fosta Uniunea Sovietică încearcă să îşi extindă interesele în UE şi ar putea exploata oportunităţile posibilei aderări a Bulgariei şi României la spaţiul Schengen şi (...) ridicarea vizelor UE pentru statele din Balcanii de Vest, Ucraina şi Republica Moldova", potrivit studiului.
"Facem un raport obiectiv, fără influenţă politică. Ţine de autorităţi să judece cum să reacţioneze. Vom transmite studiul miniştrilor de interne din UE în iunie şi va depinde de ei să decidă orice ajustare a priorităţilor UE", a declarat directorul Europol, Rob Wainwright, pentru EUobserver.
"Posibila aderare la Schengen a Bulgariei şi României şi liberalizarea vizelor pentru Ucraina - acestea ar putea fi considerate potenţiale oportunităţi noi pentru crima organizată. Dar nu ar trebui să supraestimăm puterea actualei situaţii de la graniţe. (Grupările infracţionale - n.red.) găsesc deja multe moduri de a opera în UE (...) nu este crucial pentru modul în care funcţionează crima organizată", a adăugat el.
Wainwright a notat că relaţiile complexe dintre diverse grupuri face dificil să se discute despre "o ligă a campionilor" în principalele organizaţii criminale din Europa, dar a spus că grupurile albaneze, vest-africane, organizaţiile "tradiţionale" italiene şi grupurile poloneze şi lituaniene constituie ameninţări majore.
Studiul mai spune că bandele exploatează problemele din Libia şi Tunisia. "Grupurile crimei organizare facilitează accesul a mii de imigranţi ilegali, majoritatea tunisieni, în Europa".
"Numărul în creştere al imigranţilor ilegali din state şi regiuni în care grupările teroriste islamiste sunt active - ca Cecenia, Afganistan, Irak, Pakistan şi Somalia - ridică posibilitatea folosirii sporite a canalelor pentru imigraţie ilegală de către cei care încearcă să comită acte teroriste în UE".
Europol spune că actuala criză economică face ca tot mai mulţi experţi în logistică maritimă, farmaceutice, inginerie, drept şi finanţe să colaboreze cu infractorii. De asemenea, tot mai multe persoane sunt dispuse să acţioneze drept "catâri" pentru traficul de droguri.
Sofisticarea la care s-a ajuns în traficul cu fiinţe umane a făcut ca o bandă irakiană din Elveţia să cumpere o mică societate aeriană pentru a trafica persoane. Un alt grup a închiriat de două ori avioane pentru a transporta afgani din Grecia în Italia.
Organizaţiile criminale folosesc fonduri offshore din centre bancare ca Marea Britanie şi Emirate, pentru a spăla bani.
UE exportă problemele şi către state terţe
Fabricile ilegale de ţigări din Polonia şi fabricanţii de metamfetamină din Cehia aprovizionează pieţele din vestul Balcanilor şi fosta URSS. Între timp, bani din buzunarele consumatorilor bogaţi de cocaină din UE pot ajunge - uneori prin America Latină -. în mâinile militanţilor din Africa şi Orientul Mijlociu.
"Stabilirea dovedită a legăturilor dintre grupările infracţionale latino-americane active în vestul Africii şi Al-Qaida din Magrebul islamic şi Hezbollah aduce în atenţie posibilitatea ca traficul de cocaină spre UE să fie o sursă de finanţare a unor grupări teroriste", subliniază studiul.
