Pe platformele Gare du Nord din Paris, poliţişti francezi şi români patrulează împreună. Este an electoral în Franţa şi controversa veche din jurul romilor se află din nou în atenţia politicienilor.
Toată lumea se concentrează din nou pe lege şi ordine şi pe grupurile responsabile pentru un nivel disproporţionat de infracţionalitate.
Ofiţerul român Ana Grigore, îmbrăcată în uniforma naţională, a spus că informaţiile pe care le împărtăţesc cele două forţe de poliţie produce rezultate importante: "Uneori, oamenii (arestaţi - n.r.) sunt vizaţi deha de mandate internaţionale de căutare şi sunt în baza de date Schengen. Cu ajutorul colegilor noştri francezi, îi prindem şi îi trimitem înapoi în România".
Cu toate acestea, în Gare du Nord sunt mai multe echipe de cerşetori şi hoţi de buzunare, majoritatea membrilor lor fiind prea tineri pentru a fi expulzaţi. Iar şefii bandelor, lipsiţi de scrupule dar invizibili, ştiu acest lucru.
O parte dintre aceşti copii au fost arestaţi de mai multe ori, iar autorităţile sunt neputincioase să acţioneze.
Începând de vara trecută, guvernul francez colaborează cu autorităţile române pentru a repatria mii de romi.
BBC News precizează că majoritatea romilor care se află ilegal în Franţa provin din România - nu din Ungaria, Polonia sau Cehia, ţări unde trăiesc, de asemenea, comunităţi importante de romi.
Profesorul Tommaso Vitale de la Universitatea de ştiinţe Po, specialist în migraţia romilor, susţine că pot fi identificate exact şi oraşele din care provin aceşti oameni, ceea ce sugerează că problema poate fi administrată mai bine. "Această campanie (care durează de 18 luni - n.r.) nu funcţionează", atrage el atenţia. "Vorbim despre 15.000 de oameni, un număr foarte mic de oameni. Într-adevăr, sunt foarte vizibili, identificaţi constant de presă. Din acest număr, poate 2.000 - 2.300 maxim au fost trimişi acasă", a adăugat el.
"Au fost fericiţi să ia cei 200 de euro care le-au fost daţi pentru a se întoarce. I-au folosit pentru a se duce acasă în vacanţă - dovezile sugerează că majoritatea s-au întors înapoi în Franţa", a adăugat el.
În ultimele luni, ministrul francez de interne Claude Gueant şi-a intensificat campania de a-i îndepărta din zonele foarte vizibile. El a interzis cerşitul pe Champs Elysees şi în cele mai populare locuri turistice din Paris.
În conferinţe de presă, el citează statistici guvernamentale potrivit cărora 10% din toate infracţiunile din Franţa sunt comise de romi. Iar jumătate dintre ele sunt comise de copii.
"Este o situaţie crudă şi inacceptabilă. Aceşti copii sunt exploataţi de capi ai mafiei care îi atrag în infracţionalitate şi sclavie. Nu poate fi permis să continue", a subliniat el.
Majoritatea celor 15.000 de romi din Franţa locuiesc în adăposturi improvizate, pe terenuri abandonate sau uitate de autorităţile locale.
Polemica din jurul romilor va lua amploare pe măsură ce se apropie alegerile. Profesorul Vitale a explicat că, pentru moment, agenda politică este dominată de economie, dar, pe măsură ce campania se va intensifica, preşedintele Nicolas Sarkozy va fi supus la presiuni privind impunerea legii, iar dezbaterea va fi dominată de extrema-dreaptă.
"El (preşedintele - n.r.) vrea să arate că poate controla graniţa de est", a afirmat Vitale. "Frontul Naţional analizează şi face campanie în jurul acestui dosar. Şi ar putea fi foarte periculos pentru romi", a adăugat el.
Formaţiunea naţionalistă Frontul Naţional, o ameninţare importantă la adresa preşedintelui francez la alegerile din primăvară, se opune libertăţii de mişcare în UE, consfinţită prin acordul Schengen.
Iar luna trecută, la Toulon, preşedintele Nicolas Sarkozy a spus că vrea reformeze Schengen. "Nu putem susţine o imigraţie socială nelimitată", a subliniat el.
