Media care acoperă campania electorală cere mulţi bani şi pune unii candidaţi într-o poziţie dezavantajată, restricţionându-le accesul, afirmă OSCE, care a monitorizat cele mai importante trei posturi de televiziune din ţară, inclusiv televiziunea de stat, precum şi cotidienele Trud, 24 Ceasa, Telegraph, Standart şi Sega, relatează Sofia News Agency.
Organizaţia apreciază în raport că noul Cod Electoral este o bază solidă pentru organizarea de alegeri democratice, dar cere luarea în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia: minorităţile să aibă dreptul să îşi folosească limba maternă în timpul campaniei, introducerea unor reguli clare privind acoperirea campaniei în presă şi definirea clară a drepturilor şi responsabilităţilor observatorilor.
OSCE atrage atenţia şi că termenul de 24 de ore pentru a contesta deciziile comisiilor electorale nu este suficient de lung şi critică lipsa de trannsparenţă a activităţilor acestor comisii, precum şi proporţia mare a membrilor din partidul GERB, aflat la putere.
Raportul menţionează şi cazuri de presiuni exercitate asupra candidaţilor pentru a-i determina să se retragă, inclusiv controale fiscale ale afacerilor lor sau rudelor lor.
Potrivit unor experţi contactaţi de OSCE, unele partide politice, în special Ataka (extremă-dreapta), au încercat să profite de pe urma tensiunilor interetnice din satul Katuniţa.
Circa şapte milioane de bulgari au dreptul să voteze în alegerile prezidenţiale din 23 octombrie, adică 95% din populaţia ţării. Aproximativ 6,4 milioane au dreptul să voteze în alegerile locale, din aceeaşi dată.
Nicio instituţie bulgară nu a publicat deocamdată numărul exact al persoanelor cu drept de vot, ceea ce alimentează speculaţiile că pe liste figurează oameni inexistenţi.
Potrivit unul studiu din luna septembrie publicat de cotidianul Dnevnik, cel puţin 10% - 15% dintre numele de pe liste sunt false.
