Potrivit Sofia News Agency, Germania se teme că piaţa internă a muncii va fi invadată de circa 100.000 de muncitori din cele opt state central şi est-europene (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia şi Estonia). Dintre aceştia, jumătate estimează că vor fi polonezi.
Unii experţi sunt de părere că temerile Germaniei sunt exagerate, pentru că sunt o serie de factori care descurajează imigraţia pe piaţa muncii - bariera de limbă, faptul că în multe cazuri nu sunt recunoscute calificările profesionale şi chiar experienţele neplăcute ca emigranţi în alte ţări vest-europene.
În ceea ce-i priveşte pe români şi bulgari, care au aderat la UE în 2007, restricţiile în cazul lor se menţin în vigoare până cel târziu în 2014. În prezent, pentru a lucra în Germania, românii şi bulgarii trebuie să obţină permise de muncă. Acestea se acordă anumitor categorii profesionale şi numai în anumite condiţii.
Potrivit Sofia News Agency, inginerii, doctorii, bucătarii şi ospătarii au cele mai mari şanse să-şi găsească legal de lucru în Germania.
În total, anul acesta Germania va acorda 150.000 de permise de muncă pentru muncitori sezonieri din Bulgaria, România şi Croaţia, o cotă pe care oficialii bulgari o consideră suficientă, întrucât a crescut cu 40.000 faţă de anul precedent.
Un bulgar (sau român) poate obţine permis de muncă în Germania numai facă angajatorul dovedeşte că salariul său şi condiţiile de muncă oferite nu vor fi inferioare faţă de cazul angajării unui german cu aceeaşi pregătire.
Potrivit tratatelor de aderare ale ţărilor din fostul bloc comunist care au aderat la UE, vechii membri UE pot impune restricţii pe piaţa internă a muncii pe o perioadă de maxim şapte ani de la aderare. Măsura - excepţională, pentru că statutul de membru UE presupune libera circulaţie a forţei de muncă - a fost luată pentru a nu crea dezechilibre majore pe piaţa muncii din vechiul bloc comunitar.
Având temerea că forţa de muncă ieftină din Est ar putea afecta piaţa muncii, 12 din cele 15 state mai vechi din UE (UE-15) au impus o perioadă de tranziţie de la doi până la şapte ani statelor din est în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie a noilor cetăţeni UE. Malta şi Cipru au scăpat de restricţii, în schimb, noile state membre au primit şi ele dreptul să invoce reciprocitatea faţă de aceste măsuri. Doar trei ţări din cele 15, care formau Uniunea la începutul lui 2004, au lăsat liberă piaţa muncii pentru estici: Marea Britanie, Irlanda şi Suedia. În cazul României şi Bulgariei, primele două s-au răzgândit şi au impus restricţii.
În momentul aderării României şi Bulgariei la UE, dintre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, 11 au anunţat că vor restricţiona accesul românilor pe pieţele intene ale muncii, iar restul - majoritatea celor care au intrat în UE în 2004 - au luat decizia de lăsa liberă circulaţia românilor în scop de muncă. În acest moment, nouă state UE menţin restricţiile - Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie şi Olanda. În plus, Olanda a anunţat că va înăspri aceste restricţii, iar Franţa a sugerat măsuri similare.
