• expoziția „Comunism și represiune în Brăila anilor ’80” poate fi vizitată până până pe 20 ianuarie, la sediul Muzeului Brăilei ”Carol I”, în Sala ”Regele Ferdinand și Regina Maria” • aceasta este organizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și Muzeul Brăilei „Carol I”, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila • potrivit conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, există perspective ca expoziția să devină una permanentă, pe parcursul acestui an
Brăilenii pot vizita în această perioadă o expoziție extrem de interesantă pe tema represiunilor regimului comunist, ce se desfășoară la Muzeul Brăilei ”Carol I”, începând din 20 decembrie 2024 până pe 20 ianuarie 2025, intitulată ”Comunism și represiune în Brăila anilor ’80”. Vernisajul expoziției din Sala ”Regele Ferdinand și Regina Maria” (Piața Traian nr. 3) a avut loc pe 20 decembrie, în prezența unui public destul de numeros. Acest demers a fost pus în operă de reprezentanți ai Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), ai Muzeului Brăilei „Carol I”, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. La eveniment, au luat cuvântul conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, Mădălin Hodor, vicepreședintele Colegiului CNSAS, Oana și Mihai Demetriade, consilieri superiori la Direcția Cercetare, Expoziții, Publicații din cadrul CNSAS (curatorii expoziției), precum și alte personalități locale.
Potrivit lui Costin Croitoru, managerul muzeului, ar exista perspective privind transformarea expoziției într-una permanentă cândva pe parcursul acestui an
”Vreau să mulțumesc tuturor celor implicați! Inclusiv colegilor noștri de la Muzeul Brăilei «Carol I». Și vreau să vă spun că această expoziție este parte a unui demers care înseamnă valorificarea unui eveniment excepțional, să îi spunem, care ne-a influențat pe toți, mai tineri, mai maturi, și pe care noi ne dorim să îl avem marcat printr-o expoziție permanentă. Așa cum știți, orice expoziție se bazează pe diferite materiale, diferite artefacte, obiecte de muzeu. Pentru asta ne bazăm pe o serie de donații ale unor revoluționari, unii dintre ei prezenți aici. Doresc să le mulțumesc pentru amabilitate și pentru faptul că s-au despărțit de niște obiecte personale care înseamnă atât de mult pentru domniile lor. S-au despărțit de ele pentru a le da această valoare muzeală și ele vor face parte din expoziția permanentă pe care o pregătim la anul, concomitent cu ceea ce probabil că ați auzit cu toții, introducerea studiului istoric privind comunismul în programa școlară”, a declarat Croitoru precizând în acest context că expoziția ar putea deveni chiar material didactic.
O expoziție unică în România
După cum se specifică pe site-ul Muzeului Brăilei, expoziția face publice, pentru prima oară, detaliile comunismului târziu, de la acumularea crizelor și colapsul sistemic, până la generalizarea proiectului represiv al ”Epocii de Aur”. Multiple detalii și episoade din viața economică și socială a Brăilei, cele mai multe invizibile, surprinse și gestionate de aparatul represiv al regimului comunist.
”Muncitori disperați în căutarea propriilor drepturi (salarii, hrană, igienă, asistență medicală), învățătoare și profesori îngrijorați de degradarea continuă a învățământului, profesioniști transformați în spectatori ai dezastrului economic și social sunt martorii ale căror voci se aud acum pentru prima oară. Dar și cele ale unor conștiințe, care și-au dorit să evadeze din marele contract social al obedienței, exprimând, în condițiile și cu riscurile epocii, adevărul. CNSAS expune, totodată, - în detaliu - mecanismele represiunii: Securitatea și organizarea ei, fotografii ale ofițerilor, acțiunile informatorilor, alături de strategiile presiunii sociale, ale docilizării și supunerii, prin multiple mecanisme pedepsitoare. Un întreg mecanism vine, astfel, să explice, nu să justifice, cum a fost posibil ca puțini concetățeni să denunțe dictatura. Înțelegerea acestor mecanisme devine esențială, mai ales astăzi, în efortul continuu pentru consolidarea democratică”, se mai menționează de către reprezentanții muzeului, cu precizarea că reprezentanții CNSAS au contactat mai multe persoane urmărite de Securitate, iar dialogul cu ele a întregit imaginea reconstituită din documente. De asemenea, persoanele respective au avut amabilitatea să ofere fotografii din colecțiile proprii, care au fost inserate în panourile expoziționale.
”Noi suntem cei care gestionăm arhiva fostei securități. Ca dimensiuni este a doua arhivă dintre țările Europei de Est, după arhiva Germaniei de Est. Și nu vă spunem lucrul acesta doar ca o chestiune de statistică, ci mai ales pentru a vă face o idee despre natura regimului comunist care a existat în România timp de aproape 50 de ani. Regim care a practicat represiunea, care și-a urmărit cetățenii, care i-a supravegheat tot timpul. Aveți în această expoziție dovezile acestui tip de represiune. Vă mulțumesc că sunteți într-un număr așa de mare prezenți la eveniment. Suntem în 20 decembrie. Acum 35 de ani Timișoara devenea primul oraș liber din România. În urma evenimentelor petrecute acolo. Văd în sală foarte multe persoane cărora nu le spun nimic nou cu lucrul acesta, sunt oameni care au trăit Revoluția, alături de mai tineri colegi de-ai noștri, care doar aud despre acest eveniment povestit și repovestit. (…) Brăila a fost unul dintre orașele martir. Oraș care a trăit întreaga nebunie a Revoluției, cu victime, cu răniți. A rămas cu foarte multe întrebări, cu foarte puține răspunsuri. (…) Ne aflăm astăzi la un eveniment care atinge mai multe premiere. Este pentru prima dată în România când avem o expoziție care vorbește despre represiunea anilor 80. Poate o să vi se pară ciudat, dar până acum în nici un oraș din România nu a fost prezentată o astfel de expoziție care să arate foarte clar acest sistem, să îi spunem așa, în care securitatea era actorul principal al represiunii. O să găsiți în această expoziție cazuri de persoane care au fost persecutate de securitate. A doua premieră este că nu s-a mai realizat în Brăila după anii 90 o astfel de expoziție”, a declarat la rândul său, Mădălin Hodor, vicepreședintele Colegiului CNSAS, în timpul vernisajului din 20 decembrie.
