* inaugurată pe 10 martie, Expoziția "Caietele profesorului Ion N. Dianescu" va putea fi vizitată până la sfârșitul acestei luni * este vorba de însemnările făcute, pe parcursul a trei decenii, de fostul profesor de română de la Liceul "Nicolae Bălcescu" * neobosit truditor întru educația tinerilor, profesorul Dianescu a organizat sute de șezători și acțiuni de ajutorare a elevilor săraci
Eveniment cultural de excepție dedicat memoriei profesorului de limba și literatura română de la Liceul "Nicolae Bălcescu" (actual Colegiu Național), Ion N. Dianescu (1899-1992), fost președinte al Căminului Cultural Județean Brăila, animator al mișcării culturale brăilene din perioada interbelică.
Astfel, începând cu data de 10 martie a.c., la sediul Muzeului Brăilei "Carol I" din Piața Traian nr. 3, elevii, profesorii și iubitorii de istorie și de cultură din orașul nostru pot vizita Expoziția "Piesele lunii martie 2022. Caietele profesorului Ion N. Dianescu" - donația Eduard Daniel Dianescu.
"Ion N. Dianescu (1899-1992) a fost profesor de română la Liceul "Nicolae Bălcescu" între anii 1932-1959. Începute pe vremea adolescenței, notele și însemnările sale cuprind o perioadă de 28 de ani, 15 august 1916 - 30 august 1944. În caietele sale, prof. Ion N. Dianescu comentează desfășurarea evenimentelor politice din țara noastră și impactul lor asupra vieții sociale din Brăila", a precizat Ghena Pricop, șef Secția Istorie modernă și contemporană a Muzeului Brăilei "Carol I".
Piesele expoziției au fost catalogate și aranjate în vitrine de Ghena Pricop, șef secție, și Daniela Adelina Puia, conservator la Secția Istorie Modernă și Contemporană.
Fiul lui Nița și al Anastasiei, Ion Dianescu s-a născut la 1 aprilie 1899, în comuna Scorțaru Nou și a absolvit Liceul "Nicolae Bălcescu" în anul 1919. Din 1920, a urmat cursurile Facultății de Filosofie și Litere din cadrul Universității București, avându-l ca mentor pe reputatul prof. M. Dragomirescu. Student fiind, Dianescu participa la ședințele Institutului de Literatură și publica în Buletinul acestuia.
I. N. Dianescu a absolvit, de asemenea, Seminarul Pedagogic București, ca și profesorul I. M. Gane, precum și Facultatea de Litere și Filosofie, luând examenul de licență, în 1923, cu cinci bile albe, "Magna cum laude". Un timp, a activat la Biblioteca Academiei Române. În timpul liceului și al facultății, a participat - la fel ca mulți alți brăileni iubitori de istorie - la cursurile Universității Populare de la Vălenii de Munte, întemeiate de profesorul Nicolae Iorga. Mai târziu, a fost solicitat de însuși Iorga să-i fie colaborator.
După absolvirea facultății, Dianescu a fost profesor la Liceul de Băieți din Tecuci, la catedra de română și latină. De la 1 ianuarie 1929, a fost delegat cu girarea direcțiunii liceului, iar de la 1 noiembrie 1931 e numit director al instituției. Din anul 1932, Dianescu este profesor la Liceul "Nicolae Bălcescu", din Braila, stabilindu-se definitiv într-o casă de pe Str. Ștefan cel Mare. A desfășurat o bogată activitate culturală, atât la "Bălcescu", cât și în oraș și județ, în calitate de președinte al Căminului Cultural Județean Brăila. Membru al Asociației "Cercetașii din Războiul 1916-1918", al Societății "Tinerimea Română" și al Asociației "Avântul", neobosit truditor întru luminarea satelor și educarea tinerilor, prof. Dianescu a activat inclusiv în cadrul Bibliotecii "Petre Armencea". A călătorit în mai toate satele brăilene și a organizat sute de șezători și acțiuni de ajutorare a elevilor săraci. Mai târziu, modelul profesorului Dianescu va fi furat de comuniști, care au transformat căminele culturale în mijloc de propagandă și de proslăvire a dictatorului.
Profesorul I. N. Dianescu a publicat multe articole în presa locală ("Curierul", "Cuvântul", "Ancheta", "Poporul românesc", "Foaia învățătorului"), fiind tras la răspundere de către autoritățile represive, care l-au acuzat de colaborare cu "regimul burghezo-moșieresc" și chiar cu legionarii. Și-a întemeiat, din salariul de profesor, o impresionantă bibliotecă. În 1974, a donat Arhivelor Statului - Filiala Brăila volume valoroase, printre care "Istoria Românilor" a lui Sincai, "Dicționarul limbei române", de A. T. Laurian și I. C. Massim (1871), "Letopisețele Țării Moldovei", de Kogălniceanu (1874). Alte documente, fotografii și cărți au ajuns la Arhive în 1979, prin bunăvoința fiicei profesorului.
