• impresionanta colecţie de imagini şi fotocopii poate fi văzută la Biblioteca Judeţeană, în subsolul recent amenajatului parc tematic din curtea instituţiei • vizitatorii pot vedea cât de bună era organizarea pescuitului comercial pe vremuri, incomparabilă cu actuala “vraişte” din domeniu
Prezentam recent în ziarul nostru, două proiecte cu totul aparte şi finalizate cu succes la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”. Este vorba de un parc tematic care a schimbat radical şi într-un mod plăcut, educativ şi recreativ curtea instituţiei. Iar adiacent parcului, la subsolul clădirii s-a realizat o interesantă şi originală expoziţie privind istoria şi tradiţiile pescăreşti ale Brăilei. Ambele proiecte au fost coordonate de directorul bibliotecii, Dragoş Neagu, investiţiile fiind finanţate prin Programul Operaţional Sectorial 2014-2020.
În acest număr al ziarului venim cu detalii despre expoziţia “Brăila – Tărâmul pescăresc de altădată”, realizată de Ion Volcu, şef Birou Colecţii Speciale, cele câteva sute de fotocopii fiind riguros selectate din mii de documente, fotografii etc., provenite din colecţiile bibliotecii judeţene dar şi prin buna colaborare cu Sucursala Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale, Primăria Brăila, Prefectura, Jandarmeria, Poliţia şi SC Vermatta. Expoziţia este inedită şi prin amplasarea ei la subsolul instituţiei, “La Beci”, cum deja i se spune, aparte fiind şi construcţia în sine a spaţiului.
Fără tăgadă, Brăila s-a făcut celebră nu doar prin Bursa de cereale (unică în Europa şi a doua din lume, după cea de la Chicago), prin intensa activitate comercială şi, de ce nu, prin folclorul având ca temă Podul Brăiliţa şi aventurile lui Terente. Iar nu în ultimul rând, prin sintagma care punea semnul egal între Brăila şi bogăţia bălţilor sale cu peşte.
Intrăm, aşadar, în răcoarea “beciului”, ghid fiindu-ne Angela Chiriac, şef Serviciu Dezvoltarea Colecţiilor şi Catalogarea Documentelor. Bună cunoscătoare a fiecărui exponat şi pasionată de profesia sa, gazda noastră ne prezintă şi explică tot ceea ce este legat de originalitatea, vechimea,importanţa şi semnificaţia fotocopiilor. Pentru a căror privire cu atenţie îţi trebuie cam o jumătate de oră. Important este că ai ce vedea şi la ce să iei aminte: fotografii şi documente de epocă, hărţi, acte oficiale (Ordonanţe, Comunicate, înştiinţări şi Publicaţii, Monitoare Oficiale la nivel local etc.); schiţe ale unor amenajări piscicole (Măxineni, Jirlău, Bălţile Brăilei, Ianca, Balta Albă); situaţia pescuitului în al Doilea Război Mondial şi rechiziţiile făcute după 1944 de către Armata Sovietică. Sunt interesante şi documentele privind organizarea administrativă a celebrelor Pescării ale Statului, conduse cu pricepere de renumitul savant şi iubitor al naturii Grigore Antipa, autor al unei vaste lucrări consacrate pisciculturii româneşti.
Ne oprim şi la alte panouri, care prezintă: reţete culinare din peşte; reţeaua magazinelor pescăreşti şi copii după diplomele primate de Vermatta; reţeaua punctelor pescăreşti; producţie de peşte şi licitaţiile din domeniu; relaţiile Brăilei cu diverse fabrici şi instituţii din ţară, în legătură cu pescuitul; fabrica de gheaţă construită pentru industria de profil şi comercianţi; alegerea breslelor pescarilor şi a starostelui acestora; regimul sesizărilor şi al reclamaţiilor, inclusiv despre braconaj, pescuit fără aprobare şi înşelăciunile din partea unor comercianţi. Când, atenţie: în toate cazurile se aplicau sancţiuni şi amenzi severe, fiind făcută publică şi identitatea autorilor! Deci lucrurile erau ştiute şi ţinute sub control, iar legea se respecta cu stricteţe. Cum se procedează astăzi, în asemenea situaţii, se ştie: infractorii şi cei care înşală fără ruşine se bucură de legi permisive şi procese întinse pe ani de zile; nu li se dă numele, scapă de confiscări sau, la sfârşit, ies basma curată; inclusiv în cazul comerţului la negru. Să revenim, însă, la expoziţe, unde mai pot fi văzute: certificate de absolvire obţinute după 1944 şi în 1955, ca urmare a cursurilor de Calificare gradul I; cine şi cum realiza nasturi din… scoici; tabele cu văduvele pescarilor, care primeau ajutoare diferite. Şi exemplele, diferite, pot continua mult…
Aşadar, sunt motive suficiente pentru a vizita amintita expoziţie, pentru de a şti cum a decurs pescuitul de-a lungul anilor la Brăila, putând face o comparaţie cu ceea ce este astăzi în acest domeniu ajuns şi el pe mâna samsarilor, braconierilor şi speculanţilor care epuizează resursele piscicole ale ţării şi îi sărăcesc pe adevăraţii pescari, când avem, la Tulcea, o modernă Bursă a peştelui, nefuncţională şi … fără peşte. Ca să nu spunem mai multe despre declinul pisciculturii din România...
Nu putem încheia fără a felicita conducerea Bibliotecii Judeţene pentru aceste proiecte reuşite, cu rugămintea şi mulţumirea anticipată pentru orice donaţii (fotografii, publicaţii etc.) care pot întregi fericit amintita expoziţie. Unde, credem noi, şi-ar putea găsi loc şi fotocopii ale lucrărilor artiştilor plastici brăileni, având ca temă pescuitul şi mirifica lume a bălţilor din judeţul nostru.
