• este vorba de un aparat „Goerz Tenaxiar”, creat de germanul C. P. Goerz, același care s-a evidențiat în timpul Primului Război Mondial prin producția pentru armata germană și austriacă a lunetelor telescopice pentru puști • aparatul de fotografiat cu burduf a aparținut avocatului brăilean Șerban Stroe și a fost donat muzeului brăilean de moștenitori
Exponatul lunii martie la Muzeul Brăilei „Carol I” este aparatul de fotografiat cu burduf, fabricat la Berlin, marca „Goerz”, donat instituției de rudele unui mare avocat brăilean din perioada interbelică, pasionat de arta fotografică. Obiectul face parte din Fondul documentar „Șerban și Elena Stroe”, aflat la Secția Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”.
Potrivit muzeografului Cătălina Mârza și conservatorului Daniela Adelina Puia, de la Secția Istorie Modernă și Contemporană, unul dintre creatorii aparatelor de fotografiat cu burduf a fost germanul C. P. Goerz, care s-a evidențiat în timpul Primului Război Mondial prin producția lunetelor telescopice pentru puști, pentru armata germană și austriacă, cât și a aparatelor de fotografiat și obiectivelor fotografice.
„Un astfel de aparat de fotografiat „Goerz Tenaxiar” face obiectul lunii martie a. c. Donat muzeului prin bunăvoința doamnei Elena Stroe, aparatul de fotografiat fabricat în anii ‘20 ai secolului XX, la Berlin, este compus dintr-o cutie metalică pentru rolfilme format 9×12, burduf din piele (pentru protecția lentilelor) și obiectivul propriu-zis cu dispozitivele de reglare a distanței și diafragmei, de armare și declanșare. Proprietarul aparatului de fotografiat a fost avocatul brăilean Șerban Stroe”, a precizat muzeograful Cătălin Mârza în prezentarea „Exponatului lunii la muzeu”.
Șerban Stroe, proprietarul aparatului de fotografiat cu burduf, s-a născut la 9 noiembrie 1908, la București, pe strada Fluierului, nr. 18. Mama sa, Eugenia Sahiani, cu rădăcini grecești, a mai adus pe lume încă trei fete: Cornelia, Ștefania și Alexandrina, alintată Bombonica, iar tatăl său, Ștefan Stroe, deși provenea dintr-o familie modestă din Ardeal, și-a depășit condiția socială prin muncă, prosperând în calitate de avocat penalist în Baroul Brăila.
Potrivit sursei citate, Șerban Stroe a urmat cursurile Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila, avându-l prieten apropiat pe viitorul om de litere, Mihail Sebastian. Urmând exemplul tatălui său, Șerban a absolvit Facultatea de Drept din București, orientându-se, însă, către dreptul civil, administrativ și comercial. A revenit la Brăila, unde s-a înscris în Baroul de Avocați, îmbrățișând, astfel, profesia tatălui său. Șerban Stroe a fost recunoscut în breasla avocaților brăileni din perioada interbelică mai ales prin instrumentarea dosarului „Afacerea Tramvaiul”.
„Foștii profesori de la Facultatea de Drept îi pronunțau numele cu admirație, dându-l ca exemplu următoarei generații de studenți, între care se afla și Elena Angelescu, fiica Episcopului de Buzău, Anton Angelescu. Între avocatul Șerban Stroe și Elena Anghelescu s-a înfiripat o frumoasă poveste de dragoste, căsătoria oficializându-se la data de 23 aprilie 1944. Fotografia a fost o pasiune a lui Șerban Stroe. A făcut parte din Asociația artiștilor fotografi din Republica Populară Română, sub patronajul Federației Internaționale de Artă Fotografică, în această calitate participând cu lucrări la diferite saloane naționale și internaționale de artă fotografică”, a mai precizat muzeograful brăilean.
