• este vorba de colecția privată a ziarelor „Baricada” și „România liberă”, expusă de un colectiv alcătuit din dr. Niculina Dinu, muzeograf, Adelina Daniela Puia, conservator și Cătălina Mârza, muzeograf la Secția Istorie Modernă și Contemporană
Presa din anii '90 (colecție privată) a fost desemnată, zilele acestea, Exponatul lunii la Muzeul Brăilei „Carol I”.
„Odată cu căderea regimului comunist, speranța în mai bine și entuziasmul au caracterizat starea de spirit a românilor, trăiri oglindite și în presa vremii, ținând cont că libertatea presei, corelată cu libertatea de exprimare, drepturi fundamentale al omului recunoscute și protejate prin lege în majoritatea statelor moderne, au fost îngrădite înainte de 1989”, precizează Cătălina Mârza, muzeograf în cadrul Secției Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”.
Din colectivul care s-a ocupat de amenajarea expoziției au mai făcut parte dr. Niculina Dinu, muzeograf, și Adelina Daniela Puia, conservator.
Potrivit sursei citate, ziarele din noua democrație (cea veche purtând denumirea de „democrație populară”) fie și-au schimbat titulatura, apelându-se la denumiri cu tradiție pre-comunistă („Scânteia” a devenit „Adevărul”, după ce, pentru o zi, a apărut ca „Scânteia poporului”; „Scânteia tineretului” s-a redenumit „Tineretul liber”; „Informația” a devenit „Libertatea”), fie și-au păstrat denumirea (de exemplu, „România liberă”). Au apărut multe ziare noi, unele cotidiene, altele săptămânale, precum „Baricada”, „Expres”, „Expres Magazin”, „Oblio”, „Zig‐Zag”, „22”, „Cotidianul”, „Curierul național”, „Dimineața”, „Cuvântul”. Presa de partid s-a îmbogățit cu titluri precum „Dreptatea”, „Viitorul Românesc”, „Azi”.
„Dacă după evenimentele din 1989, numărul cititorilor de presă scrisă era mare, Adevărul și România Liberă având tiraje „uriașe”, care depășeau un milion de exemplare zilnic, presa scrisă fiind un puternic modelator al opiniei publice, treptat, după 34 de ani, românii preferă să citească presa online. Ziarele expuse, „Baricada” și „România liberă”, surprind o selecție de articole apărute în anul 1990, în care sunt relevate momentele tragice prin care poporul român a trecut pentru a-și câștiga „văzduhul liber de mâine”, a mai precizat Cătălina Mârza.
Ziarul „Baricada”, săptămânal independent de opinie și cultură, cu deviza „recunoștință veșnică tineretului român”, a văzut lumina tiparului la 17 ianuarie 1990. Eduard Victor Gugui, jurnalist, scriitor, politician, a fost inițiatorul acestei prime publicații independente de după evenimentele din 1989. Printre principalele teme, pentru care au curs râuri de cerneală, s-a aflat întrebarea legitimă „Cine-a tras în noi după 22?”, care nu are nici acum un răspuns pertinent. De asemenea, sloganul „Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!”, aflat pe prima pagină a ziarului, sugerează unitatea de care au dat dovadă miile de timișoreni care au ieșit în stradă în decembrie 1989, cărora li s-au alăturat arădeni, lugojeni și locuitori din alte localități timișene, suflu care a cuprins, treptat, întreaga țară, precizează muzeograful brăilean în prezentarea expoziției.
„România Liberă”- cotidian politic, cu foileton literar, fondat la București în anul 1877, a devenit în 1915 „ziar pentru apărarea intereselor naționale”. Din 23 decembrie 1989, „România Liberă” redevine publicația de dinaintea instalării comunismului. Se intitulează „ziar independent de opinie, informație și reportaj”, iar articolele din primul an de după căderea comunismului reflectă însăși vocea poporului român. Paul Goma își manifesta în scris nemulțumirea față de situația din țară, considerând că noi, în comparație cu statele vecine, nu avem „doar de recuperat, ci de luat de la început”. Asociația „15 noiembrie” pleda pentru deschiderea procesului comunismului, instituia „Tribunalul Moral”, în fața căruia să fie chemați cei vinovați de crimele din decembrie 1989, pledând în același timp pentru reînvierea tradițiilor creștine și a valorilor spiritual-umane.
