Bilanţ sumbru la doi ani de criză la Brăila: mii de salariaţi din mediul privat şi-au pierdut locurile de muncă, îngroşând rândurile şomerilor. În cifre absolute, se poate discuta despre o dublare a numărului de şomeri indemnizabili şi neindemnizabili. Iar asta pentru că în iunie 2008, de exemplu, chiar înainte de începerea crizei, în evidenţe figurau circa 5.000 de persoane, iar în ianuarie 2010 numărul lor ajunsese, atenţie, la peste 11.000 de persoane. Disperaţi că nu-şi găsesc un loc de muncă, mulţi au ales să-şi încerce norocul în străinătate. De altfel, operatorii de transport confirmă acest mini-exod întrucât, spun ei, au observat că tot mai mulţi brăileni au cumpărat şi continuă să cumpere bilete de autocar "numai dus" pentru destinaţii cum ar fi Italia şi Spania. Revenind la datele statistice, se poate observa că, în prima jumătate a anului, fenomenul şomaj s-a temperat un pic, în sensul că la momentul iunie 2010 numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă scăzuse un pic sub 11.000, faţă de 11.100 la început de an. Ceea ce înseamnă că piaţa forţei de muncă locală din sectorul privat şi-a revenit cât de cât din pumni. Am subliniat că este vorba despre şomerii din mediul privat pentru că doar din acest sector au provenit cele mai multe persoane concediate. De altfel, mediul privat a fost singurul care a resimţit acut efectele crizei aplicând strategii de restructurare, inclusiv pe parte de personal. Vestea proastă este că urmează un nou şoc, de această dată generat de anunţatele disponibilizări din sectorul bugetar, sute de funcţionari publici şi personal contractual pregătindu-şi dosarele de şomaj.
Numărul de şomeri a crescut exponenţial în ultimii doi ani
Peste 11.000 de şomeri la începutul acestui an figurau în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila, număr ce include atât şomerii indemnizabili cât şi cei care au ieşit din perioada în care primesc indemnizaţie de şomaj. O comparaţie cu anul 2008, când economia românească a început să resimtă primele valuri ale crizei economico-financiare internaţionale, arată că în aceşti doi ani mii de brăileni au rămas fără un loc de muncă. Concret, la momentul 30 iunie 2008 existau în scriptele instituţiei 5.008 persoane, dintre care 795 şomeri indemnizabili şi 4.213 neindemnizabili. La 31 decembrie 2009 numărul a crescut la 11.101 persoane, din care 5.726 indemnizabili şi 5.375 şomeri neindemnizabili. Aşadar, numărul persoanelor care primeau la începutul acestui an indemnizaţia de şomaj crescuse de peste 7 ori în comparaţie cu situaţia existentă la jumătatea anului 2008. De altfel, creşterea este evidentă şi dacă ne raportăm la perioadele intermediare: 1.413 indemnizabili la 31 decembrie 2008 şi 3.153 în 30 iunie 2009. Totuşi, în decursul primului semestru al acestui an, fenomenul şomaj a cunoscut o temperare în sensul că a scăzut un pic numărul persoanelor care primesc indemnizaţia lunară. De exemplu, numărul total de şomeri era la finele lunii iunie de 10.866 persoane dintre care 5.235 persoane indemnizabile. Astfel, în comparaţie cu luna ianuarie 2010 apare, după cum spuneam, o reducere a indemnizaţilor cu 491 persoane. Unde au "dispărut" aceste persoane? O parte dintre ei au ieşit din perioada în care primeau indemnizaţie, unii şi-au găsit un nou loc de muncă, ori fiind aproape de vârsta pensionării au intrat în evidenţa Casei de Pensii.
Tot mai mulţi încearcă "visul european" în căutarea unui loc de muncă bine plătit
Mulţi dintre disponibilizaţii din aceşti doi ani au ales să plece să muncească în străinătate fie că au apelat la o firmă specializată pentru a-şi îndeplini dezideratul, fie că au plecat pur şi simplu la noroc. Aşa cum au explicat operatorii locali de transport internaţional, odată cu venirea crizei au înregistrat două fenomene distincte când vine vorba despre migrarea forţei de muncă. Pe de o parte, s-a întors "căpşunarii" goniţi de criză din statele Europei, iar pe de altă parte au plecat foarte mulţi să-şi încerce norocul în străinătate. "În prima parte a anului 2009, s-a cunoscut o creştere a numărului de persoane care cumpărau bilet de întors în Brăila, majoritatea provenind din Italia şi Spania. Cel mai probabil au fost brăileni care plecaseră de câţiva ani în aceste ţări şi nu au avut suficient timp la dispoziţie pentru a se stabili legal în ţările respective. Dar această «întoarcere» a durat relativ puţin, întrucât vârful de vânzări de astfel de bilete a durat cam 3 - 4 luni spre finalul anului trecut. Oarecum în paralel cu acest fenomen, s-a observat în creştere un nou val, dar de plecări, fenomen care încă persistă, iar ţările preferate rămân în continuare Spania şi Italia", a explicat unul dintre operatorii de transport internaţional cu autocarul.
Interesant de punctat este faptul că paginile web cu oferte de locuri de muncă în străinătate abundă de anunţuri adresate celor care vor să ia viaţa de la capăt într-o altă ţară. Cele mai multe astfel de oferte sunt adresate celor care vor să muncească în domeniul construcţiilor, alimentaţiei publice sau îngrijire bătrâni. Dar tot mai multe anunţuri vizează cadrele medicale mai cu seamă asistente, dar şi medici specialişti pentru spitale şi clinici din ţări precum Canada, Franţa, Italia sau Germania.
Firmele de intermediere de muncă în străinătate nu mai sunt căutate de brăileni
Potrivit unei statistici a Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Brăila, în cursul anului trecut firmele locale specializate în intermedierea de forţă de muncă în străinătate au încheiat 77 de contracte în urma cărora 69 de persoane au plecat să muncească în afara ţării. După cum a explicat Victor Voiculeţ, inspectorul şef al instituţiei, în primul semestru al acestui an numărul brăilenilor care au semnat un astfel de contract a fost de 28 de persoane. "Având în vedere faptul că firmele de intermediere de contracte de muncă în străinătate nu prea au dat dovadă de seriozitate, tot mai multe persoane aleg să nu mai apeleze la astfel de servicii. Practic, astfel de persoane pleacă singure în căutarea unui loc de muncă într-o ţară din spaţiul comunitar european. De asemenea, se poate observa o nouă tendinţă chiar şi în rândul angajatorilor locali: aceea de a-şi deschide direct puncte de lucru în ţări din Uniunea Europeană şi schimbă locul de muncă al propriilor angajaţi. Astfel aceste firme nu mai apelează la servicii de specialitate de intermediere. Procedura se derulează în baza unui act adiţional la contractul de muncă al persoanei al cărei loc de muncă este schimbat cu asumarea condiţiilor minime privind munca în spaţiul comunitar: diurnă, cazare, asigurare medicală", ne-a declarat sursa citată punctând că la această soluţie au apelat deja câteva firme din Brăila, care îşi desfăşoară activitatea pe platforma şantierului naval.
Disponibilizările bugetarilor, abia din 2011
Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a explicat recent că în scrisoarea către FMI (Fondul Monetar Internaţional), se menţionează că disponibilizările în sectorul bugetar sunt planificate pentru anul viitor, când bugetul pentru cheltuielile cu personalul vor fi limitate la 39 de miliarde de lei. În acest context, numărul angajaţilor din sectorul de stat, în 2011, va trebui să fie de 1,29 de milioane de persoane. În concluzie, va fi nevoie să plece din sistem aproximativ 100.000 de persoane. De asemenea, şi ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a susţinut aceeaşi idee punctând că bugetarii ineficienţi şi cei cu salarii foarte mari sunt primii vizaţi pentru disponibilizările anunţate. "De exemplu, şeful de direcţie devine şef de serviciu şi i se micşorează salariul. O altă metodă este să se dea afară un şef incompetent cu leafă mare şi cu banii rezultaţi se plătesc cinci oameni cu salarii mai mici. De asemenea, o altă modalitate de scădere a numărului de funcţionari este cea în care, pe posturile libere nu se mai fac angajari. Şi nu în ultimul rând, cei care se apropie de vârsta pensionării vor fi informaţi că pot opta pentru pensie anticipată", a subliniat oficialul de la ministerul Muncii.
