Ieri, la ora 17.00, în cadrul Bibliotecii Judeţene "Panait Istrati", a avut loc întâlnirea poetei, romancierei şi traducătoarei Nora Iuga cu publicul brăilean. De fapt, este impropriu spus "public", deoarece, dacă e să ţinem cont de cei aproximativ 12 copii prezenţi, de cei câţiva bătrâni rătăciţi prin sală plus "lanul" de scaune goale ce se întindea în spatele lor, acţiunea ar putea fi etichetată drept un fiasco organizatoric. Şi cum un fiasco nu este fiasco dacă nu îşi pune amprenta şi un element instituţional, fiasco-ul de faţă a fost întărit şi de un detaliu năucitor, de o bâlbă marca Dragoş Neagu - directorul Bibliotecii Judeţene şi moderatorul evenimentului. Sobru, somnoros şi încordat, directorul Neagu, în momentul prezentării scriitoarei, a stâlcit numele adevărat al Norei Iuga. În loc să pronunţe Eleonora Almosnino, Dragoş Neagu a pronunţat: "Eonora Almonsino". După care a început să se lupte cu o somnolenţă agresivă şi năucitoare.
O greşeală inadmisibilă, am spune noi, pentru directorul unei instituţii de cultură, care nu are ca obiect de activitate schimbatul uleiului la maşini, ci cărţile şi, implicit, numele de cărţi şi numele de autori. În plus, Nora Iuga are următoarea carte de vizită: a fost profesoară de limba germană între 1954 şi 1955, apoi a lucrat ca bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat. Din 1969 până în 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică, apoi ziaristă la ziarele de limba germană "Neuer Weg" şi "Volk und Kultur" (1977-1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi membră PEN-Club, iar din anul 2000 deţine funcţii de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretară a Secţiei de Poezie, iniţiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor "Gellu Naum", membră în Consiliul de conducere al USR în 2002, membră în Biroul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Din 1985 este scriitoare profesionistă. Face lecturi publice în străinătate şi primeşte numeroase burse. Este autoare a 16 volume de poezie, 10 volume de proză, dintre care enumerăm: "Fetiţa cu o mie de riduri", "Autobuzul cu cocoşaţi", "Capricii periculoase", "Spitalul manechinelor", "Săpunul lui Leopold Blum", "Sexagenara şi tânărul", "Lebăda cu două intrări", "Hai să furăm pepeni" etc. A luat următoarele premii: Premiul Uniunii Scriitorilor în 1980, pentru volumul de versuri "Opinii despre durere"; Premiul Uniunii Scriitorilor în 1994, pentru romanul "Săpunul lui Leopold Bloom"; Premiul Uniunii Scriitorilor în 1998, pentru o traducere a romanului "Die Blechtrommel" (Toba de tinichea), de Günter Grass; Premiul Uniunii Scriitorilor în 2000, pentru romanul "Sexagenara şi tânărul"; în 2007 i-a fost înmânat Premiul "Friedrich-Gundolf" de către Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung. Şi aşa mai departe. Deci, nu avem de-a face cu un anonim scriitoraş de baltă.
Singurul detaliu care a făcut ca evenimentul cu pricina (organizat în parteneriat cu CJ Brăila, Inspectoratul Şcolar Brăila şi în colaborare cu "GalART pentru tineri - un proiect iniţiat de scriitoarea Angela Baciu") să pară, totuşi, a viza cultura a fost, evident, Nora Iuga. Scriitoarea a vorbit celor prezenţi, cu binecunoscuta-i charismă aristocratică, despre poezie, despre atitudine artistică, despre artă şi, nu în ultimul rând, despre viaţă. Mai exact: a ţinut un curs de optica emoţiilor - cum ar spune francezii.
Una peste alta, şi acest eveniment, ca multe altele, depune încă o dată mărturie pentru faptul că, în Brăila, organizarea culturii se face de cele mai multe ori după geometria unui teren de fotbal improvizat: pui două cărămizi la o distanţă apreciabilă una de alta şi te prefaci că ai o poartă.
