* fost ministru al Culturii în Guvernul tehnocrat Dacian Cioloș, senatorul USR Vlad Alexandrescu a vizitat, recent, Brăila * acesta s-a arătat fascinat de patrimoniul cultural al orașului nostru, de speciile de arbori seculari de aici, dar și îngrijorat de starea precară a unora dintre clădirile monument istoric * Alexandrescu a vorbit cu această ocazie despre propunerea sa legislativă privind deschiderea posibilității administrațiilor de a investi alături de proprietarii privați în reabilitarea clădirilor aflate pe lista celor de patrimoniu, ca o măsură venită în beneficiul comunității
Senatorul USR Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii în Guvernul tehnocrat Dacian Cioloș, și-a prezentat recent planurile de a salva de la năruire clădirile istorice din România și a vorbit despre frumusețea orașului Brăila. Acesta a vizitat orașul nostru cu ocazia Comitetului Politic al USR și s-a declarat fascinat de comoara arhitecturală de aici, de multitudinea de specii de arbori seculari, precum și de potențialul Brăilei de a se transforma într-un hub cultural, deschis către cultura vie. Contactat de redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" la scurt timp după această vizită, Alexandrescu a ținut să tragă un semnal de alarmă privind salvarea patrimoniului cultural din Brăila și România în general.
"M-a impresionat foarte mult orașul dumneavoastră. Este
deosebit. Este un oraș care s-a dezvoltat, în bună parte, înainte de domnia lui Carol I în România. În perioada în care Brăila era porto franco, scutit de impozit. Deci imediat după 1834 până prin 1870 și ceva. Ei bine, se vede lucrul ăsta! Este o arhitectură și un urbanism care precede cumva perioada Carol I, pe care noi o cunoaștem bine în București, de pildă. Însă această caracteristică arhitecturală și urbanistică pe care o are Brăila face din acest oraș un loc unic, aș zice, deosebit în peisajul românesc. Ce m-a impresionat? Bineînțeles, clădirile. Dintre care, câteva am văzut că au putut fi restaurate foarte frumos: Casa «Popeea», Muzeul «Nicăpetre», Casa «Goangă», Teatrul «Maria Filotti». Și ar mai fi câteva. Sunt lucruri care dovedesc bune practici în domeniu și dovedesc o preocupare de a accesa fonduri, de a face într-adevăr ceva util cu ele", a declarat Alexandrescu.
Acesta a insistat chiar să ne trimită câteva fotografii pe care le-a făcut personal în acel weekend în care a vizitat Brăila, tocmai pentru a surprinde frumusețea unor clădiri restaurate și pentru a trage un semnal de alarmă legat de cele care se află într-o stare precară.
"Pe de altă parte, sunt clădiri care se află într-un stadiu jalnic. Și aici aș menționa fostul Hotel «Bristol», situat pe strada Regală, care este cunoscut sub numele de Hotel «Pescăruș», unde cresc copaci pe acoperiș, iar ferestrele sunt complet sparte. Deși acoperișul este franțuzesc, cum era pe vremuri când arhitectura franțuzească era încă în trend. De asemenea, mi-au atras atenția alte câteva clădiri așezate tot pe Strada Regală, care acum se numește Mihai Eminescu, și care sunt de o valoare inestimabilă, dar care sunt, din păcate, încă într-un stadiu de colaps. Nici măcar precolaps, ci colaps. E mare păcat! Vă spun: ce aveți acolo la Brăila în domeniul patrimoniului sunt lucruri pe care nu le regăsim în alte părți din țară! Nici măcar în București. (...) Aș mai spune două lucruri și despre patrimoniul postindustrial. Am trecut pe lângă fosta fabrică de cărămidă situată pe cheiul înalt al Dunării. Se mai vede încă un coș alături. Este închisă, degradată. Pe fațadă mai este încă o parte din lozinca de pe vremea comunismului, unde scria «Ceaușescu și Poporul!». Cuvântul Ceaușescu a fost smuls probabil la Revoluție, dar au rămas cuvintele «și Poporul». Mi se pare foarte grăitor lucrul ăsta. Gândiți-vă, totuși, ce extraordinar spațiu cultural ar fi. Un hub cultural, unde s-ar putea petrece tot felul de activități de industrie culturală și creativă. De cultură vie. Sunt lucruri care s-ar putea face în acest spațiu postindustrial. Mai ales că e o clădire foarte solidă! Pe mai multe etaje, cinci dacă nu mă înșel, și are o structură de rezistență care pare extrem de solidă", a mai adăugat sursa citată.
Alexandrescu a povestit și că a vizitat cu acea ocazie mai multe instituții de cultură din Brăila, printre care Muzeul Brăilei "Carol I", Muzeul "Nicăpetre", casa memorială "Panait Istrati", cu precizarea că deși toate aceste locuri au fost reabilitate și arată foarte bine, nu sunt suficient de deschise culturii vii. Acesta a precizat că expozițiile de aici sunt binevenite, însă insuficiente, deoarece nu conferă o deschidere cât mai largă spre expresia artistică din acest moment, spre creatorii actuali.
"Cred că aici ar trebui să ne gândim la o revitalizare culturală a orașului. Nu numai prin funcția lui muzeală, așa cum se face acum. Și nu contest. Sunt expuneri muzeale interesante. Dar printr-o agregare mai activă, mai adâncă a culturii vii. A creatorilor de cultură vie. Fie scriitori, fie oameni de teatru, fie pictori, fie muzicieni. Am simțit că există un potențial de a activa mai substanțial această cultură vie în Brăila. Încă o dată vă spun că Brăila mi se pare un oraș deosebit și care cu adevărat merită să fie pus în valoare", a adăugat senatorul USR.
Alexandrescu a făcut și un apel public pentru brăileni în sensul de a-și proteja copacii din oraș, făcând o comparație cu Bucureștiul unde autoritățile au efectuat toaletări extrem de agresive care au condus chiar la moartea unor arbori seculari.
Soluția USR-iștilor pentru salvarea clădirilor de patrimoniu
Vlad Alexandrescu a amintit de un proiect legislativ pe care l-a inițiat, prin care se încearcă deschiderea posibilității administrațiilor de a investi, alături de proprietari privați sau entități private, pentru reabilitarea clădirilor istorice. Fostul ministru al Culturii a dorit să puncteze că este nevoie de o asemenea lege în România, deoarece foarte multe clădiri de patrimoniu, importante pentru identitatea orașului au proprietari privați, care de multe ori nu au fondurile necesare pentru a le reabilita după regulile stricte impuse de Carta de la Veneția.
"Eu am o soluție. Am depus o inițiativă legislativă în Parlament, care a fost adoptată la Senat și acum se află la Comisie în Camera Deputaților, cameră decizională. Și care autorizează statul atât prin organismele centrale, adică muzeu public, cât și prin primării sau consilii județene, de a finanța clădiri declarate monument istoric, aflate în proprietatea unor persoane sau entități private. Dar în anumite condiții. Pentru că această propunere legislativă pleacă de la ideea că patrimoniul arhitectural, patrimoniul cultural al României nu este doar a proprietarului juridic, de drept. Într-un anumit fel, prin forma lui exterioară, prin nevoia care se leagă de acea clădire, este și în beneficiul întregii comunități. Este proprietatea unui individ sau a unei entități, dar existența sa se desfășoară și în beneficiul unei întregi comunități. Și asta justifică, de fapt, ceea ce dorim să aducem prin această propunere legislativă. O subvenție pentru cazuri de utilitate publică. Propunerea legislativă precizează în ce limite și cu ce condiții se poate face această alocare din banii statului în ultimă instanță, către entități private, pentru salvarea unor clădiri aflate în lista patrimoniului cultural național. Dacă această lege ar fi adoptată, ar crea mecanismul care nu există acum, prin care statul poate interveni, alături de proprietar, într-un anumit procent, pentru lucrări de reabilitare, consolidare și punere în valoare a unor monumente istorice", a declarat Alexandrescu.
Senatorul a atras atenția că mulți proprietari preferă să lase clădirile să se prăbușească pentru a valorifica terenul de dedesubt, însă statul are obligația de a conserva patrimoniul național.
"Așa cum ai grijă de Voroneț, așa cum ai grijă de Curtea de Argeș, așa trebuie să ai grijă și de clădirile din Brăila, construite imediat după 1830, unele dintre ele în urbanismul generos care a fost desenat și autorizat de generalul Kiseleff, care a dat acest urbanism semicircular, care e construit în Brăila în afara zidului vechii cetăți, după modelul orașului Odessa. E foarte frumos. Și de aici și expresia: a nimerit orbul în Brăila. În sensul că într-un oraș atât de geometric precum este Brăila, chiar și un orb, sau o persoană care nu vede bine, se poate descurca", a conchis sursa citată.
Reamintim că, în cadrul Consiliului Local Municipal Brăila a fost aprobat un proiect de hotărâre prin care se încearcă salvarea Centrului Istoric al orașului. Este vorba despre scutiri de taxe și impozite pentru cei care decid să repare fațadele clădirilor și supraimpozitarea cu 500% a celor care nu fac acest lucru, în special în cazul celor unde clădirea prezintă risc de prăbușire.
