• alături de Hanuca („Sărbătoarea luminilor”), Purim („Sărbătoarea bucuriei”) este unul dintre cele mai importante evenimente din viața Comunității Evreiești • sărbătoarea a fost marcată de un program susținut de membrii Comunității Evreiești de la Brăila
Weekendul trecut, membrii Comunității Evreilor din Brăila au sărbătorit Purim, o sărbătoare a speranței și a bucuriei care celebrează minunea pe care a făcut-o în vechime Dumnezeu, prin împărăteasa Esther, pe vremea împăratului Ahașveroș al Persiei.
Evenimentul a avut loc la Templul Coral de pe Strada Petru Maior, monument de arhitectură de la jumătatea secolului al XIX-lea, cu participarea președintei Comunității Evreilor din Brăila, Nadia Ustinescu. Cei prezenți au cântat, au recitat și I-au mulțumit Lui Dumnezeu pentru minunea săvârșită în urmă cu milenii, prin împărăteasa Esther.
Purim, sărbătoarea bucuriei la evrei, se sărbătorește în fiecare an, la jumătatea lunii Adar (din calendarul mozaic). Ea se referă la minunea pe care a făcut-o Dumnezeu, pe vremea împăratului Ahașveroș al Imperiului Persan. La acea vreme, simțindu-se jignit de iudeul Mardoheu, marele dregător Haman („Aman”) a pus la cale exterminarea evreilor din tot Imperiul Persan, însă acest plan diabolic a fost dejucat, însuși dregătorul fiind spânzurat de un stâlp, din ordinul împăratului, în anul 427 î.H. Cei zece fii ai săi au fost, de asemenea, executați, doi ani mai târziu. Scăpați ca prin minune de la măcel, evreii au organizat praznice, au cântat și s-au bucurat, făcând acest lucru an de an, până în zilele noastre.
De Purim, se recită din Cartea Estera (keriat ha-megilla), evreii oferindu-și reciproc cadouri constând din alimente și băuturi (mishloach manot), pomană pentru săraci (mattanot la-evyonim) și o masă de celebrare (se'udat Purim). Alte obiceiuri includ băutul vinului, purtarea de măști și costume și sărbătoriri publice. Hamantaschen este prăjitura specială care se prepară cu ocazia sărbătorii Purim. Ca și în alte sărbători evreiești, Purim începe de la apusul de soare, în ziua precedentă.
În perioada interbelică, la Brăila, oraș cosmopolit, existau nu mai puțin de opt sinagogi (temple) evreiești și mai multe școli cu predare în limba ebraică, iar Comunitatea Mozaică (Evreiască) număra mii de membri. Potrivit ultimului recensământ al populației și locuințelor, la ora actuală, la Brăila mai trăiesc doar câteva zeci de etnici de origine evreiască.
