• peste 1.900 de elevi brăileni au susţinut, ieri, prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română • la ieşirea din examen, candidaţii păreau să răsufle uşuraţi, bucuroşi că au primit subiecte accesibile • la polul opus, în spaţiul public a apărut din nou scandalul “Fenomenul Brăila”, în care profesorii brăileni sunt acuzaţi că nu lasă copiii mai slabi să intre în examen pentru a nu trage în jos rata de promovare a judeţului
Evaluarea Naţională de anul acesta a început cu emoţii pentru elevi şi cu un nou episod în scandalul “Fenomenul Brăila”. Ieri, absolvenţii de gimnaziu au susţinut prima probă din cadrul examenului de Evaluare Naţională, cea la Limba şi literatura română, şi tot ieri în spaţiul public au apărut din nou acuzaţii din partea unui ONG privind încercarea profesorilor brăileni de a-i împiedica pe elevii mai slabi să susţină testarea, o “practică” menită să menţină judeţul nostru pe primul loc în clasamentul naţional, aşa cum s-a întâmplat în ultimii şase ani.
Conform informaţiilor centralizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila, la proba de ieri au fost aşteptaţi 2.118 elevi, 1.914 candidaţi fiind prezenţi şi 204 absenţi. Important de precizat că anul acesta, conform unui ordin al Ministrului Educaţiei, şcolile au înscris automat toţi elevii care au absolvit gimnaziul. Testarea la limba română s-a desfăşurat în 69 de centre de examen, iar elevii au avut la dispoziţie două ore pentru a rezolva subiectele care au cerut candidaţilor, printre altele, să argumenteze apartenenţa unui text la genul dramatic şi să redacteze o compunere în care să prezinte o întâmplare petrecută acasă sau la şcoală, în timpul unei activităţi de lectură.
La ieşirea din centrele de examen, candidaţii părea încântaţi de ceea ce le-a “picat” la prima probă a Evaluării Naţionale.
Maria N: “A fost foarte ok! Mi-a plăcut tot subiectul şi mi-a picat ce-am vrut: genul dramatic. Mă aştept la o notă foarte bună. Emoţii mai mari vor fi la mate, dar va fi bine şi acolo.”
Andrei V.: “Nu a fost nici prea greu, dar nici prea uşor. A fost undeva la mijloc. În mod normal, evaluările naţionale sunt mai uşoare faţă de ce se dă la simulări şi pot spune că a fost mult mai greu la simulări. Cerinţele au fost foarte uşoare, au fost clar formulate. Mă aştept la un 9,30, poate chiar 9,50. Să vedem la corectare. Româna este punctul meu forte, la matematică am puţine emoţii dar vom vedea.”
Andreea D: “A fost ok. Subiectele au fost uşurele, comparativ cu simulările mi s-au părut mai uşoare. Am lucrat foarte mult pentru examen, am făcut teste zi de zi şi sper să iau o notă mare.”
Contactat de redactorii “Obiectiv”, prof. Eduard Budur, inspector şcolar de limba şi literatura română, ne-a declarat că subiectul a fost unul accesibil.
“Mie mi se par subiecte echilibrate care fac apel la cunoştinţele dobândite de elevi pe parcursul întregului an. Nu sunt subiecte grele, elemente care să provoace dificultăţi gratuite elevilor, subiectele fiind concepute în conformitate cu programa în vigoare”, ne-a declarat prof. Eduard Budur, inspector şcolar de limba şi literatura română.
“Fenomenul Brăila”, negat cu vehemenţă de Inspectoratul Şcolar
În contextul în care reprezentanţii ONG-ul “Human Catalyst” susţin că în judeţul nostru şi în altele din ţară s-ar manifesta “Fenomenul Brăila”, redactorii “Obiectiv” au cerut un punct de vedere conducerii ISJ, inspectorul şcolar general Cătălin Canciu respingând aceste acuzaţii.
“O spun cu mâna pe inimă! Nu există o înţelegere generalizată la nivelul întregului judeţ, în sensul în care, la Brăila, începând cu inspectorul şcolar general şi terminând cu profesorul de la clasă, toată lumea e pusă pe a bloca accesul elevilor la Evaluare Naţională. La proba de limba română au fost 200 de elevi care nu s-au prezentat. Este clar că este voinţa lor şi nu au vrut să susţină examenul”, ne-a declarat inspectorul şcolar general.
De asemenea, am solicitat conducerii ISJ Brăila şi numărul de elevi înscrişi la începutul acestui an şcolar la clasa a VIII-a şi numărul celor care au absolvit gimnaziul. Astfel, la începutul anului figurau înscrişi la clasa a VIII-a aproape 2.800 de elevi, iar la finalul anului şcolar au promovat peste 2.100 de elevi. Aşadar, vorbim de circa 700 de elevi care nu pot susţine Evaluarea Naţională. Aşa cum ne-a explicat prof. Cătălin Canciu, printre cei aproximativ 700 de şcolari se numără elevi cu cerinţe educaţionale speciale care trebuie să solicite în scris susţinerea Evaluării Naţionale, copiii care doresc să urmeze o şcoală profesională şi nu au nevoie de acest examen şi elevi care au rămas corigeţi sau repetenţi.
Prof. Cătălin Canciu ne-a oferit şi o posibilă explicaţie pentru elevii care au ales să nu susţină examenul.
“Să vă dau un exemplu. La Şcoala «Nikos Kazantzakis», şcoală arondată la Liceul «Nicolae Iorga», trebuia astăzi (n.r. - ieri) să se prezinte 16 elevi, 16 absolvenţi de gimnaziu. Niciunul nu s-a dus la Evaluare. Un alt exemplu, la Măraşu, unde mai mult de jumătate dintre absolvenţi nu au participat la examen. Am întrebat directorul care e motivul. Răspunsul a fost că unii pur şi simplu nu vor să îşi continue studiile pentru că nu au resurse materiale şi nu au o cultură până la urmă pentru şcoală. Alţii spun că se duc direct la şcolile profesionale”, a spus sursa citată anterior.
Revenind la scandalul “Fenomenul Brăila”, o poziţie vizavi de acest subiect a avut şi prof. Eduard Budur, inspector de limba şi literatura română, care ne-a spus că rata mare de promovare a judeţului Brăila se datorează exclusiv muncii depuse de elevi şi profesori.
“Noi am fost mereu, de câţiva ani, primii şi există o dorinţă mai puternică cu fiecare an de confirmare. Cred că e normal să stârneşti curiozităţi în momentul în care tu repeţi an de an aceste rezultate şi an de an eşti acolo în frunte. Pentru oamenii care cunosc mai puţin capacitatea şcolii brăilene şi cât de mult se munceşte poate părea într-un fel sau altul. Dar colegii mei şi elevii lucrează foarte mult pentru că ochii sunt acum pe noi şi noi trebuie să dovedim de fiecare dată că ne merităm locul. Întotdeauna vor exista voci care vor contesta rezultatele. Este greu să îi explici cuiva că la noi se face carte, noi ne pregătim şi cu trei simulări pe an, ceea ce alte judeţe nu fac, iar elevii noştri muncesc foarte mult. Rezultatele arată că elevii noştri au o capacitate intelectuală deosebită”, a afirmat prof. Eduard Budur.
