• astăzi, ultimele trei întrebări la care răspund trei candidați angajați în alegerile locale și europarlamentare • este vorba despre Mihai Tudose, numărul 1 la europarlamentare pe lista PSD – PNL, Marian Dragomir, candidat PSD la primăria Brăilei și Francisk Chiriac, candidat la funcția de președinte al CJ, tot din partea PSD • precizăm că PSD Brăila este singurul partid din județul nostru care are candidați la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie
Mai este puțin până pe 9 iunie, duminica în care vom alege nu numai primarii și președinții CJ, nu numai miniparlamentele locale (CL, CLM, CJ) ci, la fel de important, europarlamentarii. Vorbim despre românii care ajunși în Parlamentul European AU DATORIA de a reprezenta interesele românilor. De ce sunt mai importante ca oricând alegerile europarlamentare? Pentru că mai mult ca oricând în acești ultimi ani am văzut cât rău ni se poate face prin niște decizii arbitrare, insuficient de bine armonizate cu realitățile din fiecare țară europeană, ipocrite, țintind interese ascunse (vezi contractul uriaș cu vaccinurile încheiat la nivelul UE) și muuulte, prea multe alte comandamente absurde, dar care într-un viitor nu prea îndepărtat ne pot afecta viața, sănătatea, confortul, libertatea de mișcare și chiar mai grav, libertatea de exprimare. Din păcate, nu s-a dat importanța cuvenită europarlamentarelor și candidaților care vor să ajungă să reprezinte România și interesele noastre de cetățeni europeni de mâna întâi, nu de mâna a doua așa cum încă suntem considerați. Prea puține dezbateri, prea puține idei...
Așadar, prezența la alegerile din 9 iunie, care pun pe picior de egalitate ca însemnătate localele și europarlamentarele, este extrem de importantă pentru noi, copiii noștri, nepoții noștri, viitorul nostru, al tuturor, inclusiv al bătrânei Europe. Am ales de aceea câteva întrebări ale căror răspunsuri pot fi abordate din unghiuri diferite – local, județean, național, european. Astăzi, ultimele trei întrebări adresate lui Mihai Tudose, numărul 1 pe lista pentru alegerile europarlamentare din partea PSD-PNL, primarului în funcție, candidat PSD la un nou mandat, Marian Viorel Dragomir și președintelui Consiliului Județean în funcție, candidat tot din partea PSD, Francisk Iulian Chiriac.
Ei bine, din răspunsurile primite la întrebările formulate de ziarul nostru rezultă foarte limpede diferența de abordare și viziune între cei trei candidați. Este una să privești de la Bruxelles realitățile românești și alta este să trăiești într-o comunitate mică, că-i oraș, județ sau o comună. Iată cum ”văd” cei trei candidați răspunsurile la întrebările noastre legate de subvențiile în agricultura românească, desființarea centralelor de apartament și pericolul Inteligenței Artificiale.
”Avem o problemă cu modelul de agricultură practicată în România”
- Există opinii exprimate public tot mai des conform cărora agricultura românească ar înghiți la ora actuală mai multe subvenții comparativ cu agricultura vestică. Cu toate acestea, fermierii români și-ar vinde produsele la prețuri mult prea mari. Aceste opinii se bazează pe argumente reale sau sunt alte intoxicări menite să le facă jocul celor care ne vor simpli consumatori și nu producători. Ce zic fermierii brăileni?
Mihai Tudose, europarlamentar: “Subvențiile pentru agricultorii români nu sunt nici cele mai mici, nici cele mai mari din UE. Fără ele, însă, majoritatea micilor fermieri n-ar putea supraviețui. Avem o problemă cu modelul de agricultură practicată în România. E o aberație ce se întâmplă în agricultura românească. Gândiți-vă că mai mult de jumătate din terenul agricol al țării e exploatat de fermieri care au sub 2 hectare. Ce mecanizare, ce irigații, ce productivitate poți să ai în condițiile astea? Cred că e momentul ca pe lângă discuțiile despre subvenție și prețuri să trecem la punerea pe picioare a unei agriculturi performante. Avem un potențial uriaș și noi ne tot agățăm de perfuzia subvențiilor ca să supraviețuim!... Există un plan coerent, există finanțare! Județul Brăila este, și va continua să fie, unul din județele cu cele mai multe investiții realizate sau în curs de realizare: sistemul de irigații, centre de colectare legume, abator etc.”
Marian Dragomir, primarul Brăilei: „Fermierii brăileni au fost afectați de scăderea prețurilor la cereale, dar trebuie să avem în vedere faptul ca au existat foarte multe finanțări europene pentru dotarea cu utilaje, construcția de ferme, dar mai ales pentru investiții în irigații.”
Francisk Chiriac, președinte Consiliu Județean: „Din păcate, tot ce merge bine în România are parte de intoxicări. Adevărat că agricultura românească s-a dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene, dar sub nicio formă România nu beneficiază de mai multe subvenții comparativ cu agricultura vestică.
Prețul pe care îl cer fermierii români pentru produsele lor nu este nici mare, nici mic. Este prețul corect pentru munca pe care ei o fac în fermele lor. Cine nu înțelege acest lucru este invitat să meargă în ferme, să vadă cât se muncește și apoi să tragă o concluzie.
Județul Brăila este pe primul locul pe țară la capitolul suprafețe irigate datorită investițiilor Guvernelor PSD! Toți fermierii beneficiază gratuit de apa pentru irigații până la punctele de livrare, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Producătorii agricoli primesc apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigat sau asociații agricole.”
”Mă bat de cinci ani cu termenele absurde fixate de Comisia Europeană”
- Ce măsuri a impus UE cu privire la centralele de apartament? În Brăila nu mai există nici CET, nici puncte termice. Au brăilenii vreun motiv de îngrijorare sau este adevărat că doar noile blocuri va trebui să respecte, pe viitor, noile reguli?
Mihai Tudose: „Comisia Europeană a făcut o obsesie din eliminarea combustibililor fosili într-un ritm nerealist. Directiva privind performanța energetică a clădirilor prevede eliminarea treptată, până în 2040, a sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili. Heirupismul ecologist al Comisiei dă naștere periodic la dezinformări, cum e aceea a interzicerii centralelor de apartament. Nu se interzic, dar se vor elimina treptat. Acum se pune problema costului și gradului de implementare a sistemului bazat pe pompe de căldură. Câți își permit și în ce ritm se poate face? Mă bat de cinci ani cu termenele absurde fixate de Comisia Europeană pentru trecerea la mașini electrice și alți cai verzi pe pereți. De asta e esențial să avem o echipă unită, puternică la Bruxelles, pentru a apăra interesele românilor în fața unor soluții, poate născute din bune intenții, dar rupte complet de agenda cetățenilor și de realitatea economică. Repet, este vorba de 2040 în condițiile în care și tehnologiile din domeniu avansează rapid…”
Marian Dragomir: „Eu nu agreez întoarcerea la sistemul centralizat de încălzire pentru că a fost total nefuncțional, a determinat mari datorii și ar fi ca o reminescență a comunismului. Eu susțin actuala independență energetică prin care fiecare pornește centrala când vrea, setează căldura așa cum dorește. Mai erau unii de pe la USR care au scris în PNRR că se interzice încălzirea de anul acesta cu lemne în România...”
Francisk Chiriac: „Înțeleg că vorbim de o directivă, nu de un regulament. Brăilenii pot sta liniștiți. Cred că mai avem mult până la renunțarea centralelor pe gaz și până atunci cu siguranță vor apărea soluții. Până la ieșirea din uz a centralelor pe gaz vor exista alte soluții de încălzire mult mai rentabile, iar brăilenii vor opta pentru ele.”
”Riscul major e să profite doar cei puternici economic”
- Este sau nu Inteligența Artificială un pericol? Totuși, Parlamentul European este preocupat de acest fenomen care riscă să scape de sub control.
Mihai Tudose: „Inteligența Artificială este noua revoluție industrială. Niciun sector și nicio persoană nu va scăpa impactului ei. Depinde de noi să limităm și să controlăm riscurile și să maximizăm beneficiile. Riscul major e să profite doar cei puternici economic. De aceea, trebuie să depășim faza de temeri și să trecem la înțelegere și asimilare. Deja, IA face minuni în medicină, ajută industria și tinde să ne ușureze viața pe măsură ce vom trece la ”casa inteligentă”. Vedem, însă, riscurile în materie de securitate a infrastructurilor critice ori legate de dezinformare.
În UE, am adoptat recent prima legislație din lume în materie de Inteligență Artificială. Foarte bine, dar am o problemă mare cu asta: iar reglementăm întâi, în loc să investim?! SUA și China depășesc cu mult UE ca investiții și progres al IA. UE riscă să rămână cu regulamentul în brațe, uitându-se cum zboară pe lângă ea giganții economici ai secolului XXI.
Cred că pentru România un parteneriat cu SUA în sfera tehnologică poate fi o soluție individuală, cât timp ne batem la Bruxelles pentru o evoluție colectivă europeană mai rapidă.”
Marian Dragomir: „Inteligența Artificială este o descoperire extraordinară dacă este folosită în scopuri utile. Dar, ca peste tot, vor exista și cazuri în care va fi folosită distructiv sau fără etică, iar cei care derapează ar trebui pedepsiți drastic.”
Francisk Chiriac: „Inteligența artificială prezintă avantaje, dar și aspecte negative. AI utilizată în serviciile publice poate reduce costurile și oferi noi posibilități în domenii precum: transportul public, educația, gestionarea energiei și a deșeurilor. Tot datorită AI, cetățenii ar putea beneficia de: servicii de asistență medicală mai bune, autovehicule și alte sisteme de transport mai sigure, produse și servicii adaptate, mai ieftine și mai durabile. Una dintre cele mai mari temeri legate de inteligența artificială este aceea că AI va duce la dispariția multor locuri de muncă. Totuși, inteligența artificială este o tehnologie cu potențial enorm, dar cu riscuri semnificative. E nevoie, așadar, de reglementare adecvată care să prevină dezavantajele AI.”
