Preşedintele SRB, Radu Gheţea a estimate că legea insolvenţei persoanelor fizice a devenit o necesitate în urma schimbărilor petrecute în România în ultimii ani, dar este important ca actul normativ să fie aplicabil şi accesibil debitorilor de bună credinţă şi să impună restricţii împotriva actelor frauduloase întâlnite frecvent în cazul insolvenţei persoanelor juridice. Dar, a continuat el, "este nevoie ca textul final să cuprindă o serie întreagă de lucruri pe care comunitatea bancară şi alte instituţii implicate, dar şi reprezentanţii consumatorilor să le agreeze" În opinia lui Gheţea, legea ar trebui să prevadă ca, înainte de a- şi cere insolvenţa, debitorul să demonstreze că a depus toate diligenţele, împreună cu creditorul, ca să resolve problemele. Mai sunt şi alte aspecte de clarificat, printre care se numără o precizare clară cu privire la persoana care poate cere insolvenţa (doar debitorul sau şi creditorul), dar şi situaţia codebitorilor în contractele care prevăd acest aspect. Potrivit lui Gheţea, este foarte important să se găsească un sistem de sancţionare pentru persoanele care, în mod fraudulos, profită de prevederile legii şi îşi cer insolvenţa. "La persoanele juridice nu am rezolvat un lucru foarte important: insolvenţa poate fi cerută de acţionari sau administrator sau de creditori, iar legea permite ca acel acţionar sau administrator să deschidă altă firmă, să o falimenteze şi pe aceea, între timp mai trece şi activele bune de pe o firmă pe alta...şi tot aşa", a subliniat Radu Gheţea.
Ce spune Bogdan Olteanu
Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României Bogdan Olteanu este, la rândul lui, de părere că este nevoie de lege a insolvenţei persoanelor fizice, dar de o lege bună, care să ofere mai multe beneficii decât pierderi. "Piaţa ne arată că s-a copt în România vremea implementării unui cadru legislativ şi instituţional pentru insolvenţa persoanei fizice. S-a copt în vremuri complicate, în vremuri în care ieşim dintr-o criză economică, în vremuri în care pare că ne aflăm pe un trend de creştere economică şi sperăm ca acesta să se consolideze şi să se confirme, în care trăim e x p e r i e n ţ a implementării legislaţiei persoanelor juridice, asupra căreia părerile sunt împărţite în ce priveşte textul şi mai aşteptăm judecarea istoriei în ce priveşte implementarea", a afirmat Olteanu, citat de mediafax.ro. În primul rând, a subliniat el, trebuie să înţelegem foarte bine ce înseamnă insolvenţa persoanei fizice şi unde se potriveşte ea. "În principiu, ea se potriveşte celor care au luat credite pe termen scurt. Pentru cei care au luat credite pe termen lung, o legislaţie a insolvenţei nu este soluţia. Acolo trebuie să existe alte soluţii, pentru că insolvenţa aduce toate datoriile la scadenţă, determină executarea unei părţi din datorie de îndată. Când ai un credit pe termen lung, care de obicei este luat pentru achiziţionarea unei locuinţe, nu este cea mai confortabilă soluţie", a punctat Olteanu, pledând, de asemenea, pentru adoptarea unei soluţii care să rezolve o parte dintre cazuri în afara instanţelor de judecată, supraîncărcate şi costisitoare.
Cine vrea o amânare
Pe de altă parte, p r e ş e d i n t e l e practicienilor în insolvenţă pledează pentru amânarea intrării în vigoare a acestei legi, sau introducerea ei direct de anul viitor, întrucât acest act normativ nu va rezolva nicicum problema impactului cursului de schimb la creditele în franci elveţieni. "Navem de ce s-o facem repede. Înţelegeam, ori trebuia făcută înainte de alegeri, că poate un candidat s-ar fi putut folosi de ea, ori să o facem pentru a intra în vigoare anul viitor şi pusă atunci la panoplie, iată, am reuşit să facem legea falimentului personal", a continuat Stănescu.
