După ce Brăila s-a "ars" cu firme în genul "Athena" Grecia, "Sedesa" Spania sau "Termomecanica" Italia, care au întârziat cu anii finalizarea unor lucrări de interes public, consorţiul turco-german "Sistem Yapi - Passavant" este obligat să termine, într-un an şi jumătate, ce ar fi trebuit făcut în câţiva ani. Vorbim aici despre Staţia de epurare a municipiului. Prinsă în proiectul ISPA, cu cofinanţare europeană nerambursabilă, construcţia acestui obiectiv trebuia începută în 2006 şi finalizată în 2008, termenul limită neputând fi prelungit mai mult de decembrie 2010. După cum se ştie, la prima licitaţie lucrarea a fost câştigată de firma "Termomecanica" Italia, iar aceasta n-a făcut, practic, aproape nimic, vreme de doi ani. În 2008, contractul cu "Termomecanica" a fost reziliat şi s-a organizat o nouă licitaţie, dar nu de către Guvernul României, cum s-a întâmplat prima dată, ci de către beneficiarul final, în speţă Compania de Utilităţi Publice (CUP) "Dunărea" Brăila. Având experienţa tragică a colaborării cu "Athena", "Sedesa" şi "Termomecanica", firme cu ştaif occidental ce s-au dovedit, însă, de-a dreptul impotente la capitolul capacitate de lucru şi seriozitate, autorităţile locale au avut grijă să prevadă în noul contract penalităţi severe în cazul nerespectării termenelor de execuţie. "Graficul de execuţie este o anexă la contract. S-au prevăzut cinci termene intermediare ca stadii fizice, iar depăşirea unui termen atrage penalităţi pentru fiecare zi de întârziere", ne-a declarat Mihai Chiriţă, directorul CUP "Dunărea". "Sincer, să execuţi o lucrare de asemenea amploare în doar un an şi jumătate este un test extraordinar, atât pentru constructori cât şi pentru noi, ca beneficiari, fiindcă trebuie să le asigurăm toate facilităţile necesare. Mă refer la obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de construcţii, de exemplu. Din fericire, toată partea aceasta birocratică se mişcă foarte repede, cu ajutorul celor de la Primărie şi Consiliul Judeţean. Toată lumea a înţeles că nu ne putem permite să pierdem timpul cu această lucrare. Dacă nu este gata la 31 decembrie 2010, vom fi obligaţi să returnăm Uniunii Europene zeci de milioane de euro, de la bugetul local, deci treaba este foarte serioasă", a subliniat directorul Chiriţă. În sprijinul spuselor sale, acesta ne-a explicat că, pe 31 decembrie 2010, Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) va înceta definitiv în România, ţară devenită membră UE încă din 2007. Asta înseamnă că toate proiectele finanţate prin ISPA trebuie terminate. Pentru proiectele nefinalizate, UE va cere înapoi toţi banii oferiţi ca împrumut nerambursabil. La Brăila, UE a oferit, prin ISPA, peste 30 milioane de euro, pentru trei componente: finalizarea canalului colector, extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii moderne de epurare. Aproape jumătate din aceşti bani au fost plătiţi deja firmei "Athena" care, cu o întârziere de trei ani, a reuşit să termine lucrările la canalul colector şi la extinderea canalizării pe străzile din cartierele periferice incluse în proiect. Suma rămasă va fi plătită, gradual, celor două firme care lucrează la staţia de epurare. "Problema este că, dacă această ultimă componentă a proiectului, mai exact staţia de epurare, nu va fi gata până în luna decembrie a anului viitor, Brăila va trebui să returneze toţi banii primiţi prin ISPA, adică şi cei plătiţi pentru canalul colector şi reţeaua de canalizare", a precizat directorul Chiriţă. Acest scenariu ar fi de-a dreptul devastator pentru bugetul local. Efortul financiar ar fi cu atât mai mare cu cât Consiliul Local Municipal a contribuit deja cu 25% din valoarea lucrărilor, în conformitate cu contractul iniţial. Astfel, pe lângă zecile de milioane date firmei "Athena", pe filiera ISPA, Brăila a plătit câteva milioane de euro, din banii contribuabililor.
Cu ajutorul unui utilaj al firmei subcontractante "Edrasis" Grecia, piloţii de beton sunt înfipţi la 25 metri adâncime
Viteză de lucru turcească şi precizie nemţească
Întârzierea construcţiei staţiei de epurare a fost cauzată de firma italiană "Termomecanica". Dacă aceasta ar fi început lucrul în 2006, alta ar fi fost situaţia acum. În schimb, italienii nu numai că nu au făcut nimic, dar au şi dat în judecată statul român, pe motiv că nu le-ar fi creat condiţii să se apuce de treabă. Verdictul în acest proces se va da la finele lunii în curs, dar asta priveşte mai puţin Brăila. Interesul nostru este acum ca şantierul început de "Sistem Yapi" Turcia să nu se mai blocheze. Iar după cum se prezintă lucrurile, se pare că, în sfârşit, Brăila are parte de firme serioase. În momentul de faţă, se lucrează intensiv la pregătirea terenului unde se vor construi bazinele de decantare. Fiindcă solul are portabilitate foarte redusă, soluţia tehnică oferită de "Yapi" este injectarea câtorva mii de piloţi de beton în terenul care va servi drept fundaţie. Nu mai puţin de 4.500 de piloţi vor fi realizaţi în total, cu ajutorul unui utilaj special ce face găuri de 25 metri adâncime, iar apoi le umple cu beton. Utilajul aparţine unei firme greceşti, care lucrează în regim de subcontractare cu "Sistem Yapi". Din fericire, nu este vorba despre "Athena", ci despre "Edrasis Sistem Group" SRL. Un alt subcontractant este firma brăileană "Armax", care asigură betonul necesar.
Până acum, s-au realizat 1850 de piloţi, iar directorul Mihai Chiriţă, în calitate de reprezentant al beneficiarului lucrării, ne-a spus că lucrările sunt în grafic. "În paralel, se pun la punct barăcile unde vor fi cazaţi muncitorii turci aduşi aici să lucreze la construirea staţiei, după ce se va finaliza stabilizarea terenului", a precizat Chiriţă, adăugând că deja s-au realizat aducţiunea de apă şi reţeaua electrică, fiind astfel rezolvată problema asigurării de utilităţi pentru viitoarea staţie de epurare.
După ce "Sistem Yapi" va construi staţia, "Passavant Roedinger" Germania va începe să monteze echipamentele acesteia, operaţiune delicată, ce reclamă destul timp. Finalizarea proiectului depinde, aşadar, de viteza de lucru a turcilor şi de precizia nemţilor. Rămâne de văzut dacă aceştia vor şterge impresia negativă pe care ne-au lăsat-o până acum acele firme greceşti, spaniole şi italiene care au venit aici pentru bani mulţi, cu seriozitate puţină.
E loc şi pentru firme de pe plan local: "Armax" Brăila asigură betonul necesar
Primăria vrea mai mult
Primăria Brăila este mulţumită şi nu prea de felul cum se mişcă lucrurile. "Într-adevăr, se face treabă, nu se stă degeaba. Eu le-am transmis, totuşi, constructorilor, la ultima analiză săptămânală, că ar fi bine să se lucreze pe mai multe fronturi, nu doar la faza aceasta preliminară a realizării piloţilor. În afară de staţia propriu-zisă mai sunt de realizat nişte conducte de aducţiune, o subtransversare a unei căi ferate, staţii de pompare, drumuri, aspecte ce ţin de funcţionalitatea obiectivului. Ar trebui atacate şi aceste chestiuni, ca să nu ne mai trezim la un moment dat că am intrat în criză de timp", ne-a declarat primarul Aurel Simionescu.
Primarul se teme atât de gaura neagră în care ar fi aruncat bugetul Brăilei dacă termenul limită ar fi depăşit, dar şi de repercusiunile suferite de municipiul nostru, din partea Uniunii Europene, dacă nu ne respectăm angajamentele de mediu şi vom continua să poluăm Dunărea cu ape reziduale neepurate.
