Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a fost adus în faţa judecătorilor Tribunalului Brăila. Ieri, fostul premier al României a fost audiat în dosarul "Gazeta", ajuns pe biroul magistraţilor brăileni la începutul lunii martie 2007. Primarul audiat în dosar ca martor a fost citat legal, după cum ne-a explicat chiar el, în faţa judecătorului menţinându-şi declaraţiile date în 2007, când dosarul a ajuns în instanţă. Boc a declarat că nu a fost şantajat de vreun jurnalist al Trustului "Gazeta" şi nici nu are vreo informaţie despre astfel de cazuri.
Întrebat de judecătorul Vasile Viorel, din cadrul Tribunalului Brăila, dacă îi cunoaşte pe inculpaţii în dosar, Emil Boc a spus că da, cu excepţia unuia. El a precizat însă că a avut întotdeauna o relaţie normală, ca între primar şi jurnalist, şi nu s-a pus problema de şantaj. "Ca şi primar ai şi articole în presă care critică activitatea, nu consider un atac acest lucru, ci este vorba despre expresia libertăţii de exprimare. Nu am fost şantajat sau contactat pentru a mi se spune că, dacă fac anumite lucruri s-ar renunţa la articole, nu mi s-a dat de înţeles că în schimbul unei anumite conduite s-ar renunţa la articolele critice la adresa mea. La nivelul municipiului Cluj-Napoca, până în 2006, când a început acest proces, din discuţiile cu colegii de partid am înţeles că ar exista o anumită practică, că anumiţi oameni ar fi atacaţi şi încheie contracte de publicitate. Nu am cunoştinţă că la nivelul oamenilor de afaceri din Cluj să se fi discutat despre şantajarea cuiva pentru determinarea de a se încheia contracte publicitare, nu am auzit de o practică a Trustului «Gazeta». Nu am ştiinţă de existenţa vreunei infracţiuni de şantaj, am zis doar că ştiam că există anumite practici, colegii de partid nu mi-au spus niciodată că ar fi fost şantajaţi prin articole de presă de către inculpaţi. Nu am fost niciodată şantajat nici în trecut, nici în prezent. Personal, consider că, în calitate de primar, nu am ce să ascund şi nu am de ce să fiu şantajat", a precizat primarul Emil Boc. El a ţinut să precizeze faptul că deţinând funcţia de primar al municipiului Cluj, s-a ferit să intre în legături personale cu oameni de afaceri, pentru a se feri de potenţialele conflicte de interese. "Am avut doar relaţii publice, nu am avut contacte private cu oamenii de afaceri, pentru a proteja interesele Primăriei, pentru a-mi putea îndeplini mandatul de primar", a spus Boc. Judecătorul care s-a ocupat de caz a constatat că Emil Boc şi-a menţinut declaraţiile date în ianuarie 2007. În cadrul şedinţei de judecată, avocaţii celor acuzaţi de şantaj au ţinut să afle dacă, în declaraţii, sintagma "membrii grupării infracţionale" a fost folosită chiar de Emil Boc, precizând că de aici reieşea faptul că primarul ar fi ştiut despre existenţa vreunei astfel de grupări. "În ianuarie 2007, am dat declaraţii la Parchetul din Cluj. Sintagma cu gruparea infracţională a fost preluată din formularea Parchetului, declaraţia a fost dată în mod mecanic, fiind întrebarea procurorului", a ţinut să precizeze fostul premier. După ce a dat declaraţii în faţa judecătorului, Emil Boc s-a grăbit să plece, întrucât avea programată o şedinţă. La ieşirea din sală, el a acceptat să stea de vorbă cu redactorul cotidianului "Obiectiv-Vocea Brăilei", explicând că nu a fost vorba despre vreun mandat de aducere, aşa cum, pe surse, se transmisese informaţia către jurnalişti. "Este un proces firesc, ce decurge normal. Ce am avut de spus am spus şi atunci, şi acum. Nu este vorba despre mandat de aducere, ci am fost citat legal. Am fost o singură dată citat, însă am avut şedinţă de consiliu şi am trimis hârtie, instanţa a acceptat-o. Acum m-am prezentat la instanţă", ne-a declarat Emil Boc.
Amânări după amânări, în dosarul "Gazeta"
Dosarul "Gazeta" a ajuns pe rolul Tribunalului Brăila la începutul lunii martie 2007, prin decizia Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa superioară a admis cererea de strămutare a dosarului, ceea ce a pus în dificultate părţile implicate, acestea fiind nevoite să se deplaseze la instanţa brăileană. Oricum, în dosarul "Gazeta" amânările au venit una după alta, din diferite motive, inculpaţii find ba obligaţi să nu părăsească ţara, ba lăsaţi să plece peste hotare.
În dosarul "Gazeta" sunt judecaţi preşedintele trustului, Liviu Man, precum şi alţi ziarişti sau directori ai instituţiei de presă: Aurel Mureşan, Dorel Alexandru Vidican, Ioan Oţel, Călin Dan Pârcalab, Aurelian Grama, Anca Elena Cocuţ, Adrian Avarvarei şi Memoranda Suppllexa Onac. Cele nouă persoane au fost trimise în judecată de DIICOT Cluj, în ianuarie 2007, pentru şantaj în formă calificată şi constituire de grup infracţional.
Potrivit DIICOT Cluj, inculpaţii ar fi constituit un grup infracţional organizat şi, din 2004 şi până în noiembrie 2006, ar fi constrâns 43 de persoane, în 53 de cazuri identificate, să încheie contracte de publicitate cu trustul, folosind chiar şantajul. La cererea inculpaţilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a decis să strămute dosarul la Tribunalul Brăila. Pe parcursul cercetării judecătoreşti, toţi inculpaţii au fost puşi în libertate, interzicându-li-se, însă, să părăsească ţara, cel puţin în primă fază.
În noiembrie 2009, magistraţii de la Curtea de Apel Galaţi au decis ca dosarul "Gazeta" să se judece în continuare la Tribunalul Brăila şi să nu trimită dosarul trustului clujean de presă înapoi la procurori, pentru refacerea urmării penale. În primăvara anului 2010, inculpaţii în dosarul "Gazeta" au primit interdicţie de a părăsi ţara, decizia fiind luată de magistraţii Curţii de Apel Galaţi, care au admis recursul făcut de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila. Asta după ce judecătorii brăileni au revocat interdicţia inculpaţilor de a părăsi ţara. În vara lui 2011, şapte dintre inculpaţii în dosarul "Gazeta" au obţinut acceptul instanţei de a-şi petrece vacanţele în străinătate.
