Spectacolul Ilincai Stihi a avut putin de suferit din cauza spatiului mai mare in care s-a jucat, fata de sala Studio pentru care a fost montat, dar actorii s-au descurcat in noile conditii, au reusit sa captiveze spectatorii si au fost recompensati in final cu o multime de aplauze. Marius Capota, Catalina Nedelea, Jarcu Zane, Marcel Turcoianu si Valentin Terente au demonstrat ca si pe malurile Dunarii se monteaza spectacole care incita la discutii, la meditatii. Dovada au fost discutiile dintre invitati la finalul reprezentatiei. Fosta ambasadoare a Romaniei in Israel si reprezentanta Asociatiei Culturale de Prietenie Romania - Israel, Maria Stoica, a precizat ca a dorit sa aduca la Bucuresti spectacolul "eMeS" pentru ca reprezinta chintesenta lui Sebastian, a dorit ca si in Bucuresti sa imprime spiritul acesta al dramei evreului.
Scriitorul Geo Serban: "E un spectacol facut cu multa finete, cu luciditate"
Scriitorul si criticul Geo Serban, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, care a ingrijit numeroase editii critice si studii dedicate figurilor proeminente ale literaturii romane, a spus ca a fost incintat de ceea ce a realizat regizoarea Ilinca Stihi. "Este extraordinar felul cum a imbinat texte si le-a dat coerenta. Sint incintat si cucerit de ceea ce a facut, pentru ca eu cunosc textele. Ma intreb, cine n-a citit, cine nu are proaspete in memorie aceste texte cum s-ar descurca? E un spectacol facut cu multa finete, cu luciditate. Ideea cu anticarul care se plimba a demonstrat ca regizoarea a inteles exact ce a vrut Sebastian, este personajul care exprima profunda lui adeziune la evreitate, fara retorisme, intr-o forma care este si expresiva, si cuceritoare, si convingatoare. Foarte bun si jocul actorilor. Poate ca la origini joaca intr-un spatiu mai mic si vorbesc prea incet".
Foto15emes2 - Criticul Doina Papp spune ca "eMeS" este un spectacol despre identitatea evreului
Criticul de teatru Doina Papp, implicata foarte mult in viata teatrului brailean de cind coordoneaza festivalul "Zile si nopti de teatru european la Braila" in calitate de director, considera ca acest tip de spectacol era necesar in repertoriul de la "Maria Filotti". "Autoarea scenariului a gasit o idee buna pentru a imbina literatura de fictiune, romanul acesta fals, “De doua mii de ani” si dezbaterea de idei, care e cea mai importanta pentru ce vrea sa comunice spectacolul - identitatea umana in general si identitatea evreului in special. Totul este incalzit de povestea de dragoste dintre un el si o ea, el posibil Hechter, iar ea o posibila iubita dintre multele pe care le-a avut autorul. Eu cred ca este o izbinda a celor doua autoare tinere, este izbinda actorilor care in mod neasteptat s-au indragostit de acest proiect, desi majoritatea au partituri scurte, dificile, pentru ca nu sint personaje coerente, sint fulguratii. Mie mi se pare ca pentru teatrul din Braila este un lucru care trebuia sa se intimple, pentru ca este un alt tip de spectacol care il are ca personaj pe Sebastian intr-o ipostaza mai putin cunoscuta".
Foto15emes3 - Sebastian reprezinta noul tip de evreu caracterizat prin ura de sine, considera Lya Benjamin
Bulversata de emotionanta poveste a iesit de la spectacol si dr. Lya Benjamin, cercetator istoric in Centrul de studiere a evreilor din Romania, Muzeu al Holocaustului in Bucuresti. "Foarte multe aspecte cercetate de mine coincid cu ceea ce s-a intimplat pe scena. De exemplu, cu Pirlea, care “miroase a pamint”. Nu stiu daca lumea care nu e familiarizata intelege ceea ce i se reproseaza naratorului, ca “nu miroase a pamint”. Aici este vorba despre aceasta acuzatie antisemita ca evreii sint rupti de natura, iar naratorul anonim din “De doua mii de ani” incepe sa sufere pentru ca nu miroase a pamint. Aceasta drama este caracteristica evreilor dintr-o anumita categorie. In studiile mele am evidentiat reactiile pe care le poate provoca la evrei aceasta permanenta confruntare cu miturile antisemite: evreii sint acuzati ca nu miros a pamint, ca sint talmudisti de 2000 de ani si asa mai departe. Confruntarea cu aceste stereotipuri a dat nastere unui tip de evreu, la o anumita atitudine fata de evreitate care a intrat in istorie cu denumirea de ura de sine. A existat o anumita tipologie de evrei caracterizata prin ura de sine. Mircea Eliade spune ca evreii, pe de o parte sint obsedati de un complex de inferioritate, pe de alta parte sint obsedati de dorinta de justificare pentru iudaism. E o poveste foarte complexa si sa faci o piesa din asta este discutabil, dificil. Aceasta motare este un act de curaj".