Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Un fenomen care a persistat în țara noastră de-a lungul timpului, întâlnit chiar și în Brăila, este acela de a captura și comercializa păsări sălbatice chiar dacă este ilegal. Există și la această oră cetățeni care vând uneori capcane și păsări sălbatice în piață. Acest lucru poate fi întâlnit în oborul din oraș, dar mai ales, în așa numita „Piață de Păsări” din Brăila, duminica.
În urmă cu câțiva ani, Societatea Ornitologică Română a implementat la nivel național (în 17 județe unde membrii SOR s-au implicat), primul proiect de combatere a braconajului la păsările cântătoare cu implicarea voluntarilor și a membrilor SOR. La Brăila, în eveniment au fost implicați membrii SOR din filiala locală și elevii de la o școală din oraș. Alături de membrii SOR a participat și un iubitor de natură care m-a ajutat activ prin implicarea sa în reducerea acestui fenomen.
Proiectul s-a numit „Aripi Libere” și a avut ca scop descurajarea și combaterea fenomenului de capturare si vânzare a păsărilor cântătoare în piețele din țară.
Obiectivul general al proiectului a fost scăderea numărului de păsări sălbatice autohtone capturate și comercializate ilegal în piețele din țară, acolo unde membrii SOR au vrut să se implice.
Pentru descurajarea acestui fenomen dorim să atingem în continuare trei mari obiective, deoarece fenomenul este departe de a fi stopat:
- creșterea gradului de cunoaștere a speciilor de păsări sălbatice capturate și vândute ilegal în piețe, precum și a modului de implicare pentru protejarea acestora.
- creșterea eficienței aplicării legislației pentru protecția păsărilor sălbatice capturate și vândute în țara noastră.
- dezvoltarea unei rețele naționale de voluntari SOR implicați activ în monitorizarea și limitarea capturării și comercializării ilegale a păsărilor sălbatice, dar și implicarea cetățenilor care iubesc natura și vor să se implice activ în stoparea acestui fenomen.
Comercializarea speciilor de păsări sălbatice este considerată infracțiune. În OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, la Capitolul IV: Sancțiuni, Art. 52 - Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, săvârșirea faptelor prevăzute la punctele g, h, h1 (fapte care au legătură cu speciile de păsări sălbatice).
Dacă întâlnești un braconier sau dacă găsești păsări braconate la vânzare în piețe și oboare, ce trebuie să faci?
1. Vezi un braconier sau instalații de braconat.
În primul rând te asiguri că nu ești văzut. Sub nici o formă nu interveni, nu intra în discuții cu braconierii dacă sunt în zonă, nu distruge instalațiile de braconat, fie că sunt plase, chemători sau bețe cu lipici. (Autoritățile trebuie să îi prindă pe braconieri și să confiște aceste instalații, pentru că sunt considerate probe). Sună la 112 și cere să vorbești cu Poliția Română. Indică locația unde te afli și ce se întâmplă acolo. Solicită intervenția unui echipaj. Așteaptă să sosească polițiștii și explică-le ce se întâmplă, dar nu te expune fără a avea siguranța că nu îți pui în pericol integritatea.
2. Ești într-o piață și găsești păsări braconate la vânzare.
Sună la 112 și cere să vorbești cu Poliția Română. Sesizează acest aspect și la Garda Națională de Mediu.
Specii cântătoare posibil a fi braconate în România, în piețe!
Pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus)
Această specie de pițigoi este de mici dimensiuni, poate fi întâlnită mai mult în pădurile de foioase, în livezi și în parcuri, dar și în jurul caselor noastre din oraș. Este ușor de identificat după penajul cu părți inferioare galbene, spate albastru cu verde, aripi și coadă albastre. Fața este albă, creștetul albastru, are o dungă în zona ochilor de culoare albastru-verzuie care îi înconjoară obrajii. Are o dungă albastră pe abdomen și una albă pe aripi. Masculul seamănă foarte bine cu femela, deși ea pare mai plinuță.
Pițigoi mare (Parus major)
Are capul negru cu obraji albi, este galben pe piept și abdomen, spatele este galben-verzui iar aripile au tentă albăstruie. Banda neagră, care coboară de pe piept până între picioare, pe abdomen este mult mai lată și pronunțată la mascul decât la femelă. Cel mai frecvent întâlnit și cel mai mare pițigoi din țara noastră poate fi observat în diferite tipuri de păduri, în grădini, livezi și parcuri, dar și în jurul caselor noastre. Specie sedentară.
Cinteză (Fringilla coelebs)
Masculul are capul gri și culori vii față de culorile șterse ale femelei. Specia are două dungi albe pronunțate pe aripi, alb pe rectricele exterioare iar târtița este verzuie. Datorită frecvenței sale o putem numi „vrabia pădurilor”. Cuibărește în mai multe tipuri de habitat, de la păduri de conifere și foioase până la parcuri. Exemplarele văzute iarna vin din nord, iar cele care cuibăresc la noi se retrag cel mai probabil în sudul Europei.
Mugurar (Pyrrhula pyrrhula)
Poate fi întâlnit în padurile de foioase și în cele de conifere, livezi, parcuri, grădini. Are nevoie de zone cu tufișuri și arboret. Are capul mare, e o pasare plinuță, lungimea corpului este de 16-18 cm, anvergura de 26-28 cm, masa corporală medie de 21 g. Masculii au fața neagră, ca și creștetul, aripi negre cu gri, cu o bară albă, parțile inferioare sunt rozalii spre roșu, târțita albă și coada neagră. Ochii și ciocul scurt și conic sunt negre. Femela are părțile inferioare de culoare rozaliu-maronie.
Botgros (Coccothraustes coccothraustes)
O specie de cinteză cu corp masiv. Aripile sunt negre cu o dungă albă, lată, coada este scurtă, capul este cafeniu cu negru în jurul ciocului. Ciocul este mare în comparație cu corpul, iar mușchii care îl mișcă sunt inserați pe partea posterioară a craniului și a gâtului, astfel și capul capătă o înfățișare puternică. Cuibărește în păduri de foioase (stejar, fag, frasin, carpen) sau în livezi bătrâne. Sedentar sau migrator parțial; în afara perioadei de cuibărit este în mișcare pentru căutarea locurilor cu hrană abundentă. Prin așa zisa migrație verticală, indivizii care cuibăresc în munți se retrag în regiunile colinare sau de câmpie.
Florinte (Chloris chloris)
Specie frecventă, care se poate recunoaște foarte ușor prin coloritul verde-gălbui al penajului. Culori asemănătoare au doar cănărașul și scatiul. De aceste specii îl putem diferenția cel mai ușor după talie și prezența panelului galben de pe aripă. Spatele masculului este verde uniform, fără striații, iar culoarea galbenă este mai extinsă pe aripă și rectrice. Pe lângă sticlete, este cea mai frecventă specie de cinteză în localități, cuibărind în grădini, parcuri sau cimitire. Habitatele naturale sunt marginile pădurilor, pășuni cu copaci, tufărișuri, dumbrăvi.
Scatiu (Carduelis spinus)
Colorit general galben-verzui cu striații negricioase pe laterale, coada este neagră cu galben pe ambele părți iar pe aripi are dungi galbene. Creștetul capului este negru iar sub cioc are o bărbie mică neagră. Pentru a cuibării preferă pădurile de conifere, mai ales cele de molizi înalți. Se hrănește cu semințe de mesteacăn și arin negru, de multe ori stă atârnat cu capul în jos pentru a mânca. În afara perioadei de cuibărit se adună în stoluri mari. Iarna coboară din zona montană în cea de câmpie și poate fi observat și în parcurile și grădinile orașelor.
Sticlete (Carduelis carduelis)
În zbor se vede bine dunga galbenă caracteristică pe aripile negre. Târtița este albă iar coada negricioasa. Spatele este cafeniu iar pieptul albicios. Masca roșie îi conferă un aspect drăguț și vesel acestei specii agile, comune, cuibăritoare în grădini, livezi, plantații și aliniamente. Sedentară, însă o parte a populației poate efectua mișcări la distanțe mai mari.
Cânepar (Carduelis cannabina)
Fruntea și pieptul roșu fac masculul ușor de identificat în penajul nupțial. Femela poartă culori mai șterse și este mai ușor de confundat cu juvenilii și femelele altor specii de cinteze. Cuibărește în zone colinare și de câmpie, în habitate variate, cum ar fi tufărișuri, grădini, șiruri de tufe de-a lungul parcelelor arabile. Din această cauză, mărimea populației este afectată de compoziția culturilor agricole.
Fenomenul de capturare și comercializare a unor specii de păsări sălbatice poate fi stopat doar dacă devenim responsabili și nu mai achiziționăm pentru copiii noștri sau pentru plăcerea noastră aceste păsări. Prin implicarea organelor competente putem măcar reduce numărul păsărilor sălbatice comercializate în piață. Este foarte greu și nu este recomandat să mergi singur și să discuți cu cei care comercializează păsări sălbatice deoarece mulți dintre ei își câștigă existența din banii rezultați de pe urma acestor păsări, iar cei ce cumpără sunt bucuroși că pot lua o pasăre cântătoare la un preț foarte mic în comparație cu prețul păsărilor exotice comercializate în piață sau în magazinele de specialitate.
În momentul în care doriți să achiziționați o pasăre de care să aveti grijă acasă, vă sfătuim să faceți acest lucru din magazinele de specialitate pentru a avea garanția că nu achiziționați o pasăre sălbatică braconată.
