Abandonul şcolar din cauza costurilor prea mari cu naveta începe să devină o realitate. Conducerile şcolilor primesc din ce în ce mai multe semnale că din decembrie sau cel târziu 1 ianuarie, elevii nu vor mai veni la şcoală, pentru că nu au bani să completeze sumele necesare costului unui abonament de transport. De la 15 septembrie, ministerul nu mai decontează decât o parte din abonament, între 25 şi 50%, restul fiind lăsat în seama părinţilor. Cum majoritatea trăiesc la limita sărăciei, sporirea costurilor cu naveta îi determină pe părinţi să nu-şi mai lase copiii la şcoală.
La Liceul Tehnologic "Oncescu" Ianca deja cinci elevi nu au mai venit la şcoală pentru că nu şi-au mai putut plăti abonamentul. "Vom vedea, vom încerca să-i ajutăm pentru că unul dintre cei cinci este chiar în clasa a XII-a şi ar fi păcat să renunţe tocmai la sfârşit la şcoală. Noi am discutat cu toate primăriile de unde avem copii, dar nu ne-a spus nimeni că i-ar putea ajuta. Oricum, situaţia este gravă, pentru că nici din urmă nu prea s-a plătit, iar în acest an s-au primit banii doar pentru septembrie. Sperăm să vină sumele necesare şi transportatorii să aducă elevii la şcoală", a explicat directorul Elisabeta Ghelase, de la Liceul Tehnologic "Onescu" Ianca.
Şi la Liceul Însurăţei situaţia se apropie periculos de mult de momentul în care părinţii nu-şi vor mai lăsa copiii la şcoală pentru că nu au bani de navetă. "La noi încă mai vin, dar se preconizează că mulţi vor renunţa, dacă nu se găsesc soluţii să li se achite naveta. Toţi - copiii, părinţii -, spun că sunt săraci, că din acest motiv i-au adus la noi. Noi în zonă avem transportatori înţelegători, am vorbit şi cu părinţii, să încerce să achite diferenţele, că e păcat să nu-şi mai lase copiii la şcoală, dar spun mereu că sunt săraci. Acum vom vedea ce se va mai întâmpla", a declarat directorul adjunct Elena Gheorghe de la Liceul Însurăţei.
La rândul lor, primarii se scuză, spunând că nu pot ajuta elevii pentru că legea nu le permite. "Noi vrem să-i ajutăm, dar trebuie găsit cadrul legal pentru că Legea 215/2013, aşa cum este acum, nu ne permite. Ar mai fi o soluţie, să se constituie părinţii în asociaţii nonguvernamentale, Primăria să sponsorizeze asociaţia şi aceasta să plătească diferenţa la abonament, dar este costisitor să înfiinţezi asociaţia. Sperăm ca să se schimbe legea şi să putem ajuta legal elevii, pentru că altfel ne vom trezi că apar mulţi elevi în abandon şcolar. Dacă se modifică şi preţul carburantului, vor creşte şi preţurile abonamentelor şi de unde să mai plătească părinţii?", s-a arătat îngrijorat primarul Cristian Codreanu de la Şuţeşti, localitate de unde fac naveta zilnic la şcoală 74 de copii.
Primăria Stăncuţa a devenit "transportator", ca să evite abandonul
Din tot judeţul, un singur primar a reuşit să vină, totuşi, în ajutorul copiilor fără să încalce legea. Nicu Turcu, primarul din Stăncuţa, a reuşit, cu greu ce-i drept, după cum recunoaşte, să obţină licenţe de transport pentru cele două microbuze de care dispune, iar acum s-a transformat în "transportator" pentru circa 140 de elevi pe care îi duce şi aduce de la diferite şcoli. "Îi ducem pe copii la Însurăţei cu microbuzele noastre. La începutul anului şcolar părinţii au spus că nu au bani de transport. Familiile sunt sărace, unii au şi câte doi copii, iar în primele trei zile nu au fost la şcoală. Când am văzut această situaţie gravă, pentru că din cauza absenţelor acumulate se suspendă şi alocaţiile suplimentare, am băgat din a patra zi microbuzele noastre pentru transport, transformându-ne noi în transportatori. Ideea nu-mi aparţine, mi-a fost sugerată de domnul primar Simionescu şi eu am realizat-o, deşi nu a fost simplu. Am avut noroc că unele demersuri erau deja făcute. De 14 ani de când sunt primar, în weekend, Primăria Stăncuţa asigură gratuit naveta săptămânală a elevilor acasă, pentru cei care învaţă la Brăila. Un drum costă 26 de lei, iar patru drumuri pe lună înseamnă prea mult pentru oamenii săraci", a explicat Nicu Turcu.
Naveta nu e singura modalitate prin care îi ajută, a mai subliniat primarul. La început de an şcolar, de exemplu, la copiază elevilor, gratuit, manualele de care au nevoie şi pe care ei nu şi le pot procura altfel. Situaţia financiară a oamenilor este la limită şi a dat exemplul unui paznic la sonde, care câştigă lunar, net, 500 de lei. Acesta are două fete la liceu, la Brăila, şi numai transportul l-ar costa lunar 300 lei.
Administraţia judeţului caută soluţii legale
Situaţia gravă a elevilor care fac naveta, adică posibilitatea din ce în ce mai evidentă ca aceştia să renunţe la şcoală pentru că nu au bani să plătească transportul, a determinat administraţia judeţului să se implice în lansarea unei iniţiative de modificare a Legii 215/2013. "Acum lucrăm la propunerile de modificare a legii, în sensul ca administraţia publică să se poată implica în suportarea diferenţelor de preţ pentru abonamentele de transport ale elevilor. Vrem să schimbăm şi faptul că abonamentele se decontează numai pentru învăţământul obligatoriu. Ar trebui incluse şi clasele a XI-a şi a XII-a", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu.
Dacă această iniţiativă va avea succes, elevii ar putea beneficia de sprijinul administraţiilor publice de la 1 ianuarie 2014.
"Obiectiv" a tras un semnal de alarmă din prima zi de şcoală
Reamintim că ziarul "Obiectiv-Vocea Brăilei" a atras atenţia asupra situaţiei încă din prima zi de şcoală a acestui an. Cu câteva zile înainte, Ministerul Educaţiei anunţase printr-un comunicat de presă că a limitat sumele pe care le va deconta transportatorilor la aproximativ 25% din cât solicitau, astfel: maximum 26 de lei/abonament/lună pentru distanţe de până la 3 km şi 120 de lei/abonament/lună pentru distanţa maximă de 50 de km. Şi asta pentru că ministerul descoperise diferenţe foarte mari între tarifele practicate de transportatorii care asiguraseră deplasarea elevilor. La Brăila, de exemplu, cel mai scump abonament, pentru o distanţă de 50 km, costa 518 lei, în timp ce în judeţul Dolj, pentru aceeaşi distanţă se cereau doar 42 lei. Evident, imediat transportatorii au atras atenţia că ei nu pot micşora preţurile, pentru că ar însemna să dea faliment, singura soluţie propusă de ei fiind ca diferenţele să fie suportate de părinţi. Sau, după cum a propus ministerul, chiar de elevi, din burse. Probabil că diferenţele sunt foarte mari, din moment ce după doar o lună şi jumătate de la începerea cursurilor, copiii au ajuns în situaţia de a abandona şcoala.
