Condamnaţi la ignoranţă şi sărăcie, anual, sute de copii brăileni abandonează cursurile. Anul trecut, de exemplu, la nivelul judeţului Brăila au fost înregistraţi 336 de elevi care au renunţat la cursuri. Inspectorul şcolar general, prof. Viorel Botea, a precizat că rata abandonului şcolar a scăzut faţă de anii trecuţi, dar în continuare este nevoie să se aplice măsuri de prevenire a acestui fenomen care se menţine la cote îngrijorătoare. Cele mai multe cazuri de abandon şcolar s-au înregistrat în învăţământul gimnazial, unde 87 de elevi au renunţat la cursuri. Nici învăţământul primar nu este ferit de abandonul şcolar, astfel încât anul trecut 56 de copii din clasele I-IV nu au mai mers la ore. La învăţământul liceal de zi au fost înregistrate 5 cazuri de abandon la clasele IX-X şi încă 50 de cazuri la clasele XI-XII. Alţi 63 de elevi de clasele IX-XII de la seral au abandonat cursurile, precum şi 76 de elevi de la şcolile de arte şi meserii. La clasa a VIII-a, au fost şcolarizaţi în anul 2008-2009, 3.327 de elevi, iar în 2009-2010 s-au înscris 3.066 copii, diferenţa reprezentând elevi neşcolarizaţi.
Cei mai mulţi dintre copiii care abandonează cursurile provin din familii cu o situaţie materială precară sau din familii dezorganizate, unde nu există interes pentru şcoală. "Monitorizăm în permanenţă situaţia şi încercăm să eliminăm abandonul şcolar din etnia romă, cu ajutorul mediatorilor şcolari care-şi desfăşoară activitatea în comunităţile locale. De asemenea, încercăm să-i ajutăm pe cei cu probleme sociale, deoarece aceasta este una dintre principalele cauze ale abandonului şcolar. De asemenea, mulţi dintre copiii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate renunţă la cursuri", a mai spus prof. Viorel Botea.
Principalele cauze ale abandonului şcolar sunt dificultăţile materiale, dezorganizarea sau migrarea familiei la muncă în străinătate, implicarea în activităţi infracţionale, intrarea timpurie pe piaţa muncii, lipsa de încredere în educaţie şi etnia.
Unii copii abandonează şcoala şi se căsătoresc
Cele mai multe cazuri de abandon şcolar se întâlnesc în mediul rural la Şcoala de Arte şi Meserii Viziru (31de elevi) şi la Şcoala de Arte şi Meserii (SAM) Movila Miresii - 20. La Viziru, cei mai mulţi au abandonat la gimnaziu - 14, iar la Movila Miresii cei mai mulţi au abandonat la SAM. Directorul şcolii din Movila Miresii, prof. Emilia Danciu, a precizat că majoritatea copiilor care abandonează şcoala sunt cei de etnie romă. "Am încercat să-i aducem la şcoală cu burse sociale, dar nu am putut da aceste burse tuturor pentru că unii au părinţii tineri şi primesc deja ajutor social de la Primărie. Aceşti elevi care nu au primit burse sociale nu au mai venit la şcoală, mai ales când au văzut că sunt alţii din etnia lor care au primit burse. Alţii au abandonat pentru că s-au căsătorit", a explicat directorul Emilia Danciu. La Movila, numărul de elevi care abandonează şcoala este în scădere, însă profesoara a atras atenţia că SAM merge spre lichidare şi că cei care au dorit să se înscrie totuşi la clasa a IX-a au fost nevoiţi să meargă la Şuţeşti, cu sprijinul Primăriei, la nivelul comunei înscriindu-se doar 13 elevi. La Şcoala din Viziru majoritatea celor care au abandonat sunt de la I - IV şi gimnaziu. Aici profesorii au constatat că elevii care refuză să vină la şcoală au părinţii plecaţi în străinătate. "Au întrerupt şcoala când au plecat cu părinţii, nu s-au adaptat, s-au întors, iar acum nu mai vor să vină la şcoală. Unii dintre ei sunt de etnie romă, iar asociaţiile lor fac eforturi ca să-i integreze, dar cu rezultate minime. Ce e mai grav, că pe viitor abandonul va creşte pentru că au desfiinţat SAM-urile, iar în loc au înfiinţat liceele tehnologice", a spus directorul adjunct Alexandru Untaru.
Dau socializarea din şcoală pe cea virtuală
Şi şcolile din municipiu se confruntă cu abandonul, dar într-o măsură mai mică. La Şcoala "Mihail Kogălniceanu" au abandonat la gimnaziu cinci elevi, număr mai mic decât în anii precedenţi, dar mare dacă se ia în considerare că învăţământul obligatoriu este de zece clase, iar măcar opt clase sunt obligatorii pentru a putea fi angajat. Directorul Dorin Chiru a spus că diriginţii au fost la ei acasă să încerce să-i aducă la şcoală, dar pe unii pur şi simplu nu i-au mai găsit, iar alţii nu vor să mai vină la şcoală. "Unul dintre copii ne-a spus că nu are bani şi nu poate să vină, deşi i-am spus că îl vom ajuta. A spus că va veni la anul. De la unii chiar avem declaraţie pe proprie răspundere că nu mai vin la şcoală. Mai avem un caz în care un copil de 14 ani refuză să vină la şcoală şi stă numai în faţa calculatorului. Totul a fost bine până acum doi ani, era un copil obişnuit, însă după ce părinţii au divorţat au apărut problemele. A stat o perioadă la tatăl său şi a venit la şcoală, însă după aceea a plecat la bunica şi apoi a refuzat şcoala. Ne-am dus cu poliţia, l-am adus o perioadă la şcoală, apoi a renunţat iar. A vorbit şi cu psihologul, degeaba. Anul trecut a rămas repetent şi acelaşi lucru cred că se va întâmpla şi în acest an. Le-am sugerat că pot să-l ducă la altă şcoală dacă nu-i mai place aici, dar nu vrea", a spus directorul Dorin Chiru.
Şi la licee există un fenomen de abandon şcolar îngrijorător. La Grupul Şcolar "Brâncoveanu" au renunţat anul trecut 65 de elevi, dintre care 50 erau la clasele a IX-a - a XIII-a seral şi 13 de la clasa a XI-a, anul de completare. "Cei mai mulţi elevi înscrişi la seral sau an de completare renunţă la şcoală fără să se mai uite înapoi când îşi găsesc de lucru. Majoritatea sunt din familii cu probleme sociale, cu părinţii aflaţi deja la muncă în străinătate. Noi încercăm să-i ajutăm, să-i încurajăm să-şi continue şcoala, dar nu avem succes", a spus directorul Eugenia Dan.
Psihologii încearcă şi ei să ajute elevii, dar nu reuşesc mereu. "Copiii, tinerii au nevoie de socializare şi dacă renunţă la şcoală este mai comod să stea în faţa calculatorului, mai ales că acolo nu-i sancţionează nimeni pentru greşeli, aşa cum se întâmplă la şcoală. În faţa realităţii este mai greu să socializezi. Adevărul este că aceşti copii care abandonează şcoala sunt confuzi. În societate nu mai există valori clare, deci lucrurile nu pot fi clare în mintea lor. Ei sunt în formare, iar sistemul de valori al societăţii a luat-o razna şi ei sunt debusolaţi. În şcoală nici nu se mai face consiliere educaţională obligatoriu, face cine vrea, când vrea. Profesorii când intră la oră au alte obiective, de instrucţie, nu educaţie. Într-o clasă sunt 25 de elevi şi profesorul poate aloca pentru educaţie două minute. Ce să faci în două minute? Astea sunt rezultatele", a spus psihologul Vasilica Varga.
Învăţământul fără frecvenţă - paiul de care se agaţă după ce abandonează şcoala
Deşi problema pare fără ieşire, la capătul tunelului se zăreşte o luminiţă, cam palidă ce-i drept. Cei care abandonează cursurile revin la şcoală după câţiva ani, când văd că un salariu mai bun presupune şi ceva mai multă carte, însă refuză să meargă la seral, preferă frecvenţa redusă, tip de învăţământ care a luat amploare în ultimii ani. Preferă să facă un efort de trei săptămâni pentru consultaţii, trei săptămâni pentru evaluare, o săptămână pentru teze şi o altă săptămână de evaluare, decât să vină zilnic la şcoală, la seral. Ministerul vrea să încurajeze pe viitor această formulă pentru că plăteşte profesorii mai puţin, dar cadrele didactice susţin că aşa este puţin probabil ca elevii să promoveze bacalaureatul. "Acum chiar suntem în perioadă de evaluare la frecvenţă redusă şi am avut o surpriză foarte mare când am văzut câţi vin la şcoală. Sunt sălile pline. Aparent această formulă este în avantajul elevilor, dar pe termen lung nu cred că elevii câştigă. Fac un liceu, dar vor rămâne fără bacalaureat. Uneori îmi este şi milă de ei când îi văd cum se chinuie, dar nu am ce să le fac. Le spun mereu celor de la zi ce se întâmplă, dar degeaba", a spus directorul Eugenia Dan.
