Astăzi se tranşează bătălia finală în "Afacerea Stejaru": la Cabana Stejaru, situată la ieşirea din municipiu, spre Buzău, se derulează cu începere de la ora 14.00 dezbaterea publică în urma căreia Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila urmează să dea sau nu aviz pentru scoaterea din fondul forestier a 13 hectare din trupul pădurii. După cum se cunoaşte, scopul adunării este acela de a oferi comunităţii posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere pe tema proiectului investiţional care ar putea duce la defrişarea câtorva hectare de pădure, pentru a face loc unui aşa-numit ansamblu social-sportiv, pe care un grup de investitori intenţionează să-l realizeze în zonă. Foarte important, opiniile exprimate în cadrul dezbaterii de astăzi va trebui luate în considerare de autorităţile de mediu atunci când vor decide dacă acordă sau nu avizul pentru scoaterea din fondul forestier a acelei porţiuni de pădure.
După cum "Obiectiv-Vocea Brăilei" a prezentat în mai multe rânduri, una dintre bătăliile importante în ce priveşte soarta pădurii de la intrarea în oraş a fost pierdută încă de acum 7 ani, mai precis în iunie 2008, când subiectul a ajuns pe masa de lucru a Comisiei Judeţene de Fond Funciar. Pentru a reîmprospăta memoria cititorilor noştri, reluăm din nou, în detaliu, firul controversatului parcurs al actelor oficiale în plan local, circuit care, iată, culminează astăzi cu dezbaterea publică amintită anterior.
Aşadar, întreaga poveste încâlcită a împroprietăririi pe amplasamentul Pădurii Stejaru îşi are izvorul în solicitarea iniţială a revendicatoarei, Carmen Manuela Toma, depusă la Primăria Stăncuţa vizând reconstituirea dreptului de proprietate asupra a două corpuri de pădure de 24 ha şi respectiv 7,5 ha pe raza comunei Stăncuţa. Carmen Toma a făcut acest demers în calitate de moştenitoare a bunicului pe linie maternă şi a mamei sale, adică Mihalache Petrescu şi Cornelia Pestrescu. Înainte de naţionalizarea comunistă, cei doi au avut un trup de pădure în zona localităţii Cuza Vodă. Respectiva pădure nu mai exista la data formulării cererii de retrocedare, aşa încât, solicitantei trebuia să i se dea teren forestier pe alt amplasament. Direcţia Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafaţă împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuţa, în apropierea vechii locaţii. Moştenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoşii săi au avut o pădure de salcâm, iar Direcţia Silvică oferea în schimb plop şi salcie, specii mai puţin valoroase. Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a mandatat pe Gabriel Romică Ştefan să solicite Comisiei Judeţene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5 ha din trupul Pădurii Stejaru. Răspunsul respectivei comisii a fost favorabil, însă Direcţia Silvică s-a opus, considerând că nu e normal ca punerea în posesie să se facă pe o suprafaţă situată la 50 km de amplasamentul iniţial al proprietăţii revendicate. În sprijinul acestei idei, silvicultorii brăileni au cerut şi un punct de vedere din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) Bucureşti, dar răspunsul primit a favorizat-o, însă, pe revendicatoare.
La început s-au opus doi, dar în final a cedat întreaga Comisie
Când a ajuns Afacerea Stejaru pe masa de lucru a Comisiei Judeţene de Fond Funciar? În iunie 2008, moment la care acest organism avea următoarea componenţă: preşedinte era prefectul judeţului, la vremea respectivă Mihaela Marcu, urmată de cei doi suprefecţi Mircea Fudulaiche şi Dumitru Popa, de şeful Direcţiei Agricole Brăila - Vasile Surăianu, şeful serviciului Verificarea legalităţii a aplicării actelor normative şi contencios administrativ - Paul Mîndroiu, din partea Agenţiei Domeniilor Statului - Marian Găureanu, directorul Agenţiei de Îmbunătăţiri Funciare - Dan Ionel, arhitectul şef al CJ Brăila - Costel Drăgan, şeful Oficiului Judeţean de Cadastru - Petrică Drăgan, din partea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Focşani, consilier Alexandru-Eduard Buricea, directorul Direcţiei Silvice Brăila - Cristian Gurgu şi reprezentantul Asociaţiilor proprietarilor de terenuri agricole - Nicolae Frîncu.
La şedinţa respectivă au luat parte doar nouă din cei 12 membri, după cum ne-a comunicat Prefectura Brăila, evitând însă să-i nominalizeze pe cei trei membri care nu au fost prezenţi, invocând faptul că informaţia nu este de interes public, la fel cum a răspuns şi în cazul solicitării privind nominalizarea celor doi membri ai CJFF Brăila, care au votat împotrivă. Pe surse, reporterii "Obiectiv" au aflat însă că au votat împotrivă directorul de la Direcţia Silvică Brăila - Cristian Gurgu şi Costică Drăgan - directorul Oficiului Judeţean de Cadastru Brăila. De asemenea, n-au fost prezenţi la vot Costel Drăgan - arhitectul şef de la CJ Brăila, Alexandru Buricea de la Inspectoratul Silvic Focşani şi Nicolae Frîncu de la Asociaţia proprietarilor de terenuri.
Contactată telefonic, fostul prefect şi actualul şef al Fiscului brăilean, Mihaela Marcu, a spus:"Fiecare membru în comisie are dreptul la un vot, iar eu am votat pentru în cunoştinţă de cauză. Am avut la bază referatul Primăriei Chiscani, pe raza căreia se află terenul cu pricina, precum şi punctul de vedere documentat al serviciului juridic al Prefecturii. Aşadar, pot afirma că am votat în cunoştinţă de cauză".
De punctat că la punerea în posesie, câteva luni mai târziu, procesul verbal a fost votat în unanimitate de către membrii aceleiaşi comisii de fond funciar.
Pe Afacerea Stejaru şi-a pus semnătura şi familia vicelui Dănăilă
Un alt aspect interesant afacerii se leagă de faptul că, până la tranşarea problemei privind proprietatea asupra celor peste 31,7 ha revendicate de Carmen Manuela Toma, drepturile litigioase privind acest dosar au fost cumpărate de Vasilica şi Gheorghe Mirea. Această misterioasă familie Mirea avea să fie cea care, mai târziu, vindea loturi de teren din corpul de pădure unor investitori reprezentaţi de Georghe Periverzof, cel de numele căruia, în paranteză fie spus, se leagă şi tranzacţia imobiliară cu Primăria Brăila, vizând corpul de clădire lipit Teatrului "Maria Filotti", cunoscut drept intrarea actorilor. Cine sunt investitorii care au cumpărat de la familia Mirea? Este vorba despre familiile Chisoceanu (Valentin şi Gina), Iurov (George şi Elena), Niţă (Otilia şi Cristian), Mîrza (Leonard, Laurenţia şi Cristian), Periverzof (Alexandra şi Mihai) şi Stănilă (Ionel şi Gabriela), plus două persoane fizice, Costel Guruianu şi Virgil Voiu.
Deşi la prima vedere nu ar fi vorba de nume cunoscute opiniei publice brăilene, la o verificare mai în amănunt ies în evidenţă rude ale unor politicieni sau funcţionari influenţi. Mai precis, Elena Iurov este sora actualului viceprimar Alexandru Dănăilă, iar Otilia Niţă este sora lui Mircea Fudulaiche, fostul secretar general al Primăriei Brăila, fost subprefect al judeţului şi membru în Comisia Judeţeană de Fond Funciar care a dat undă verde retrocedării în Pădurea Stejaru. Chestionat în această privinţă, viceprimarul Alexandru Dănăila nu a negat implicarea familiei sale în afacerea "Stejaru", dar a subliniat că tranzacţionarea loturilor de teren este doar una dintre afacerile imobiliare ale familiei sale, în care nu a fost implicat. Pe scurt, în aprilie 2010, Elena şi George Iurov (sora şi cumnatul viceprimarului Dănăilă - la vremea aceea consilier local municipal) au cumpărat de la Ştefania S., mandatarul soţilor Mirea, de care aminteam mai sus, patru loturi de teren în suprafaţă totală de 10.000 metri pătraţi la preţul de 5.000 lei. Conform documentelor intrate în posesia redactorilor "Obiectiv", Ştefania S. devine din acel moment liantul între toţi viitorii proprietari ai celor patru loturi de teren. Aşa se face că, în mai 2011, Ştefania S. deţine calitatea de mandatar al soţilor Iurov, care, aşa cum a arătat şi Dănăilă, decid să vândă terenul. În urma tranzacţiei, noul proprietar al terenului devine Elena Angel, chiar naşa de botez a vicelui Alexandru Dănăilă. Angel a deţinut titlul de proprietate al terenului până la începutul anului 2015 când, la rândul ei s-a hotărât să-l vândă. Cine este noul proprietar al terenului? Ei bine, chiar fiica Ştefaniei S., cea care i-a reprezentat încă de la început, pe rând, atât pe soţii Mirea, cât şi pe Iurov şi, mai apoi, pe Elena Angel.
Conflict de interese la Fudulaiche?
După izbucnirea scandalului cu Afacerea Stejaru, reporterii "Obiectiv" au luat legătura şi cu fostul secretar al Primăriei Brăila, Mircea Fudulaiche, care a explicat că nu avea cunoştinţă de afacerile imobiliare ale sorei şi cumnatului său, Otilia şi Cristian Niţă. "Din cauza unor probleme de familie pe care nu vreau să le discut, nu am ţinut o legătură strânsă cu sora mea. Nu, nu ştiam nimic de implicarea lor în această poveste şi nu am nicio legătură cu toate astea", a subliniat sursa citată. Nu ai cum însă să nu ridici cu scepticism o sprânceană privind acest tablou de încrengături de interese. Chiar dacă legislaţia nu încadrează situaţia tandemului Fudulaiche - Niţă, adică frate-soră, ca fiind clar un conflict de interese, în ghidul Agenţiei Naţionale de Integritate se precizează chiar de la început că în formă lărgită, definiţia conflictului de interese potrivit Recomandării 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei ar fi următoarea:
"Conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes personal care influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate şi obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizaţii cu care funcţionarul public a avut relaţii politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi şi la orice datorii pe care funcţionarul public le are faţă de persoanele enumerate mai sus".
"Nu tăia pădurea Stejaru. Brăila trebuie să respire!"
Revenind, aşa cum aminteam la începutul materialului, la acest moment, este în derulare procedura în vederea obţinerii avizului din partea Mediului (APM) Brăila. De altfel, în cadrul procedurii de avizare, în vară a mai avut loc o dezbatere publică "cu scântei" pe marginea acestui aviz, eveniment organizat de Primăria Chiscani. La vremea respectivă, ca reacţie la planul de a defrişa o parte din terenurile de la intrarea în oraş, opinia publică brăileană, în frunte cu mai multe ONG-uri de mediu precum "EcoAlpex024", "Arin" sau "Green" s-au opus vehement, solicitându-le proprietarilor să îşi găsească alte locaţii pentru investiţia Ansamblu Social Sportiv "Dunărea", mai ales că municipiul este deja deficitar la capitolul spaţiu verde pe cap de locuitor. De asemenea, mii de brăileni au semnat petiţia "Salvaţi Pădurea Stejaru", demers iniţiat de caricaturistul Costel Pătrăşcan. Tot la iniţiativa lui Pătrăşcan, câteva sute de brăileni au protestat, pe 10 mai, pe platoul din Piaţa Independenţei, împotriva defrişării pădurii Stejaru. Tot atunci a fost realizată o inedită fotografie a grupului de protestatari formând cu propriile trupuri "NU", ca răspuns la dorinţa grupului de investitori de a fi defrişată o parte din pădure. Cel mai recent demers aparţine lui Marius Vernescu, reprezentant al Societăţii Ornitologice Române, care a postat pe Facebook mai multe fotografii cu un grup de tineri care, aflaţi chiar la marginea pădurii Stejaru, afişează un banner mare pe care scrie: "Nu tăia pădurea Stejaru. Brăila trebuie să respire!".
Chichiţa la baza tunurilor cu păduri a devenit neconstituţională
Interesant de subliniat este că, din informaţiile oferite de conducerea Direcţiei Silvice Brăila, la momentul la care a izbucnit scandalul "Afacerii Stejaru", reiese că schimbul de proprietate s-a făcut în baza unui articol al Legii 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, declarat neconstituţional între timp. De altfel, aşa cum s-a demonstrat şi în cadrul emisiunii "România, te iubesc", de pe postul "Pro TV", punerile în posesie în baza articolului 24 al Legii 247 au provocat mari probleme pe fondurile silvice de pe tot teritoriul ţării. După 4 ani de debandadă, în aprilie 2009, prin decizia 652, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţional art. 24 din Legea 247. Ulterior punerii în posesie, Direcţia Silvică Brăila a iniţiat o acţiune în anulare care, însă, a fost respinsă de instanţele judecătoreşti.
