Un număr de 122 de deţinuţi au fost puşi în libertate sâmbătă, 1 februarie, ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor legale din noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, informează Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).
De asemenea, pentru 176 de deţinuţi, a fost înlocuită pedeapsa închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie, a mai precizat sursa citată.
Primul beneficiar al aplicării legii mai favorabile în cazul deţinuţilor din Capitală este un minor, care urma să fie transferat într-un centru educativ, în urma unei decizii luate de Tribunalul Municipiului Bucureşti.
"Minorul nu a fost adus la instanţă. Comisia penitenciarului a trimis la tribunal dosarul acestuia, iar judecătorul a dispus încadrarea lui într-un centru educativ", a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei. Decizia instanţei a fost deja transmisă penitenciarului unde minorul execută pedeapsa.
La nivelul instanţei Tribunalului Bucureşti, a adăugat Laura Andrei, se mai află alte şapte dosare ce urmează a fi analizate, în urma cărora deţinuţii, inclusiv minori, ar putea beneficia de aplicarea legii penale mai favorabile.
"Aceste opt dosare au reprezentat urgenţe. În zilele următoare, vor fi mult mai multe astfel de sesizări ale instanţei", a menţionat preşedintele Tribunalului Bucureşti.
Judecătorul Laura Andrei a mai precizat că, pe lângă dosarele aflate la TB, la Judecătoria Sectorului 5 se află pe rol 10 astfel de dosare, iar la Judecătoria Sectorului 4, cinci, în cazul cărora s-ar putea aplica, de asemenea, legea penală mai favorabilă.
Eliberări pe bandă rulantă
Conform noului Cod penal, intrat în vigoare sâmbătă, faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.
O măsură educativă privativă de libertate se poate lua în următoarele cazuri: dacă minorul a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat; atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.
Măsura internării într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegrare socială. Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între unu şi trei ani.
"Dacă în perioada internării, minorul săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa poate menţine măsura internării într-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fără a depăşi maximul prevăzut de lege, sau o poate înlocui cu măsura internării într-un centru de detenţie", prevede noul Cod penal.
31.000 de dosare analizate
Aproximativ 400 de deţinuţi ar putea beneficia de legea mai favorabilă, odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, la 1 februarie, după ce comisiile mixte au analizat aproape 31.000 de dosare ale persoanelor private de libertate, anunţa, vineri, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).
"Înaintăm această cifră sub rezerva că, potrivit legii, modificarea unei pedepse ori a unei măsuri educative definitiv aplicate reprezintă atributul exclusiv al instanţei de judecată, comisiile având doar sarcina de a sesiza instanţele competente în situaţiile în care apreciază că se impune modificarea sancţiunii, ca urmare a succesiunii în timp a legilor penale", a subliniat ANP.
Conform sursei citate, la nivelul tuturor unităţilor penitenciare s-au constituit şi au funcţionat comisii mixte. Acestea au fost formate din judecători, procurori şi personal administrativ. Sarcina acestora a fost de a evalua incidenţa legii penale mai favorabile în cazul tuturor persoanelor aflate în executarea pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate, având în vedere că sâmbătă au intrat în vigoare noile coduri - penal şi de procedură penală.
Comisiile de evaluare vor verifica, pentru fiecare persoană, cuantumul şi stadiul executării fiecărei pedepse, vor identifica situaţiile care pot fi de natură să atragă aplicarea legii penale mai favorabile, cu propunerea, dacă este cazul, a reducerii pedepsei, a înlocuirii pedepsei închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie, cu menţionarea datei estimative la care se împlineşte durata pedepsei reduse şi vor identifica orice alte date, informaţii şi situaţii pe care le consideră relevante în aplicarea legii penale mai favorabile.
"Urmare a acestei analize, s-a constatat că se impune sesizarea instanţelor de judecată, pentru ca acestea să se pronunţe asupra eventualei încetări a executării pedepsei privative de libertate, pentru un număr de aproximativ 400 de cazuri", estima ANP.
Prevederile din noile coduri
Arestul la domiciliu, o singură cale de atac, judecătorul de drepturi şi libertăţi şi cel de cameră preliminară, precum şi pedepse mai blânde pentru infractorii primari şi mult mai aspre pentru cei care comit concurs de infracţiuni şi recidivişti, sunt principalele modificări aduse de cele două Coduri, conform judecătorului Mihai Udroiu, membru al Comisiei de elaborare a noilor coduri.
"În primul rând, noul Cod penal aduce o viziune armonizată a legislaţiei penale cu legislaţiile penale din statele membre ale UE şi pe de altă parte realizează o uniformizare a incriminărilor şi a dispoziţiilor de drept penal din legislaţia specială cu cele din Codul penal, ceea ce nu exista până în acest moment în România (de pildă, au fost corelate cu noul Cod penal peste 300 de legi speciale cu dispoziţii penale).
În privinţa Codului de procedură penală, pe de o parte, sunt reglementate dispoziţii mai flexibile care să asigure celeritatea procesului penal, pe de altă parte, în anumite zone foarte sensibile, cum ar fi măsurile preventive sau tehnicile speciale de supraveghere şi cercetare, sunt reglementate instituţii previzibile astfel încât măsurile de supraveghere tehnică sau măsurile preventive să fie adaptate standardelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului", a arătat Udroiu într-un interviu acordat AGERPRES.
Ucigaşului unei fetiţe de 8 ani i se reduce pedeapsa cu 5 ani
Pedeapsa ucigaşului fetiţei Larisa Chelaru, de 20 de ani de închisoare, a fost înlocuită de Tribunalul Iaşi, sâmbătă, la intrarea în vigoare a noului Cod penal, cu 15 ani de internare într-un centru de detenţie.
Robert Ciobanu, care avea 17 ani la momentul condamnării pentru uciderea fetiţei în vârstă de 8 ani, a fost condamnat definitiv, în 2006, la 20 de ani de închisoare.
Sâmbătă, când au intrat în vigoare noile coduri, Tribunalul Iaşi i-a înlocuit această pedeapsă, Ciobanu beneficiind astfel de legea penală mai favorabilă.
"În temeiul dispoziţiilor art. 21 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, rectificată şi cu modificările ulterioare, înlocuieşte pedeapsa executabilă de 20 de ani închisoare aplicată numitului Ciobanu Robert Constantin, în prezent aflat în Penitenciarul Iaşi, prin sentinţa penală nr.489 din 25.07.2006, pronunţată de Tribunalul Iaşi, menţinută prin decizia penală nr.66/MF/19.10.2006 a Curţii de Apel Iaşi, menţinută şi rămasă definitivă prin decizia penală nr.7270 din data de 14.12.2006 a ICCJ - Secţia Penală cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie prev. de art. 125 din legea nr. 286/2009 pe o durată de 15 ani. În temeiul dispoziţiilor art. 21 aliniatul 4 din Legea nr.187/2012 din durata de 15 ani a măsurii educative a internării într-un centru de detenţie scade durata pedepsei executate anterior de numitul Ciobanu Robert Constantin de la 29.12.2005 la zi", se arată în minuta deciziei luate de magistraţii ieşeni.
