• la Brăila, în anul şcolar viitor se vor comasa clase, elevii din rural vor fi nevoiţi să facă naveta, iar unii angajaţi riscă să rămână pe drumuri, toate acestea ca urmare a deciziei Ministerului Educaţiei de a face economii • în prezent, bugetul şcolilor nu acoperă cheltuielile cu plata salariilor, doar 4 din cele 100 de unităţi cu personalitate juridică din Brăila încadrându-se în sumele alocate de minister • sindicaliştii au protestat faţă de aceste măsuri şi continuă să iasă în stradă, nemulţumiţi de salariile mici şi de dezastrul provocat de “revoluţia fiscală” • în tot acest timp, preocuparea guvernanţilor este de a “scăpa” de inspectorii şcolari generali fără carnet de partid, cum este cazul lui Cătălin Canciu
Învăţământul se confruntă cu o nouă criză. Şcoli şi clase comasate, unităţi care riscă să fie desfiinţate şi profesori care nu mai au siguranţa unui loc de muncă. Iar guvernanţii, în loc să găsească o soluţie pentru a aloca o finanţare mai bună Educaţiei iar aceasta să devină cu adevărat un domeniu de prioritate naţională, obligă şcolile să “strângă cureaua”. Unităţile de învăţământ trebuie să se încadreze în bugetul alocat de minister, în baza costului standard per elev. În judeţul Brăila, în prezent, doar 4 din 100 de unităţi cu personalitate juridică au bani pentru plata salariilor. Restul de 96 trebuie să facă economii. Propunerea fostului ministru Liviu Pop de a comasa 500 de unităţi de învăţământ a stârnit un val de nemulţumiri în rândul sindicaliştilor, acuzându-i pe guvernanţi că măsura va avea efecte dezastruoase asupra întregii societăţi. Profesorii au protestat zilele trecute şi faţă de “revoluţia fiscală” şi de salariile mici pe care le primesc. Însă grija celor aflaţi la conducerea ţării este alta: demiterea inspectorilor şcolari generali care nu au carnet de partid. Este şi cazul lui Cătălin Canciu, care după ce a fost demis şi apoi repus în funcţie de ministrul “Genunche”, a primit acum calificativul “nesatisfăcător” la evaluarea anuală şi riscă să fie dat afară.
96 de unităţi de învăţământ nu se încadrează în buget
Înainte de plecarea sa din fruntea Ministerului Educaţiei, Liviu Pop a declanşat o adevărată harababură prin schimbarea modului de finanţare a unităţilor de învăţământ. Finanţarea nu se mai face acum prin consiliile locale, banii pentru plata salariilor venind direct de la minister, în funcţie de numărul elevilor şi a costului standard per elev. Problema e că sumele nu ajung pentru plata salariilor.
Aşa cum ne-a explicat Cătălin Canciu, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Brăila, din totalul celor 100 de grădiniţe, şcoli şi licee cu personalitate juridică doar 4 unităţi se încadrează în bugetul alocat pe anul acesta. Pe plus se află Grădiniţa nr. 36, Şcoala Gimnazială Lanurile, Şcoala Gimnazială Viziru şi Colegiul “Ana Aslan”. Restul de 96 de şcoli nu îşi vor putea acoperi plata salariilor, fiind unităţi care au un deficit chiar şi de peste 80% (Grădiniţa nr. 49) sau 90% (Grădiniţa nr. 11).
“Problema e că finanţarea se face în baza costului standard per elev care, la valoarea actuală, nu ajunge pentru a acoperi plata salariilor. Noi avem alocat pentru anul acesta un buget de 185,3 milioane lei, însă în realitate cheltuielile şcolilor se ridică la aproape 228,5 milioane lei”, ne-a declarat Cătălin Caciu, inspector şcolar general.
Nici măcar unităţile de învăţământ cu un efectiv de peste 1.000 de elevi nu se încadrează în buget, cum este cazul la “C. D. Neniţescu”, LPS, “Perpessicius” sau Liceul de Arte.
“Colegiul «Bălcescu» sau «Murgoci» au şi ei sute de elevi dar tot nu le ajunge bugetul iar asta pentru că acolo sunt profesori cu grad didactic I, cu gradaţie de merit. E calitatea resurselor umane. Avem licee care au puţini elevi dar au specializări unice. Nu putem să le închidem”, afirmă Canciu.
Inspectorul şcolar general este de părere că şcolile nu ar avea probleme cu banii dacă ar creşte costul standard per elev.
“Din 2011, de la apariţia costului standard per elev, niciodată şcolile, sau majoritatea lor, nu s-au încadrat în buget, dar plata fiind făcută prin consiliile locale, s-a tot rectificat. Nu ştiu dacă aceste comasări sunt cea mai bună soluţie. Ne trebuie o strategie pe termen lung. Trebuie să vorbim de ce vom face în patru ani de acum încolo, ce facem cu copiii peste ani, mai ales că observ cum populaţia din mediul rural îmbătrâneşte într-un ritm accelerat”, susţine sursa citată.
Clase comasate şi elevi nevoiţi să facă naveta
Cătălin Canciu, şeful IŞJ Brăila, a explicat ce măsuri se vor lua în anul şcolar viitor pentru a respecta dorinţa celor din minister şi a “strânge cureaua”. Acesta a dat asigurări că nu se vor comasa sau desfiinţa şcoli, aşa cum este cazul în alte judeţe, însă se vor comasa clase, acolo unde sunt foarte puţini elevi.
“Timp de 2 săptămâni am muncit la reorganizarea reţelei şcolare. Acolo unde au fost puţini copii i-am mutat la şcolile mari. Erau clase care aveau foarte puţini elevi şi se învăţa în sistem simultan. Acolo unde s-a putut am desfiinţat clasele de simultan. Distanţele sunt mici, de câţiva kilometri, iar elevii vor fi transportaţi cu microbuzul şcolar. Toate aceste modificări s-au făcut discutând cu conducerea şcolilor. Noi am chemat directorii la discuţii şi i-am rugat să găsească soluţii pentru a reduce din costuri. Pot să vă spun că la acest moment nu se va desfiinţa nicio şcoală”, ne-a explicat şeful IŞJ Brăila.
În mediul rural, puţinii copii care învaţă în clasele primare din şcolile de la sate vor fi mutaţi la unităţile de învăţământ din comună. Astfel, elevii de la Şcoala Primară Băndoiu şi cei de la Şcoala Primară Plopu vor învăţa de anul viitor la Şcoala Gimnazială “Nicolae Grigore” Măraşu, cea care are personalitate juridică. Copiii de la Şcoala Primară Gulianca vor face naveta la Şcoala Gimnazială Salcia Tudor, iar cei de la Şcoala primară Făurei-sat la Şcoala Gimnazială Surdila Greci. La Gradiştea, elevii de la Şcoala primară Ibrianu şi Grădiniţa cu program normal Maraloiu vor merge la Şcoala Profesională “E. Drăgan”.
Sursa citată a mai spus că s-au făcut mai multe schimbări pentru ca unităţile să îşi poată menţine personalitatea juridică şi să nu fie închise. Conform legii, grădiniţele trebuie să aibă cel puţin 150 de preşcolari, iar şcolile şi liceele minimum 300 de elevi.
Astfel, în muncipiu, pentru anul şcolar viitor, prin hotărâri ale Consiliului Local, s-a propus fuziunea prin absorbţie a Grădiniţei cu program normal nr. 40 de către Colegiului Naţional “A. Aslan”, a Grădiniţei cu program normal nr. 60 de către Liceul cu Program Sportiv şi a Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 4 de către Şcoala “E. Teodoroiu”. La fel se va întâmpla şi în cazul Şcolii Gimnaziale “Gh. Naum”, a Grădiniţei cu Program Normal nr. 26, Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 42 şi Grădiniţei cu Program Normal nr. 52, care vor deveni, practic, corpuri de clădiri a Şcolii Gimnaziale “Nedelcu Chercea”.
O situaţie specială a fost cea a Şcolii “Puşkin” care nu avea necesarul de 300 de elevi şi risca să îşi piardă personalitatea juridică. Pentru a împiedica acest lucru s-a propus divizarea parţială a Grădiniţei nr. 21 din structura Liceului Tehnologic “A. Saligny” şi fuziunea prin absorţie a acesteia de către Şcoala “Puşkin”.
În ceea ce priveşte riscul ca unii angajaţi din şcoli să îşi piardă locurile de muncă, Canciu a recunoscut că de anul viitor este posibil ca acest lucru să se întâmple.
“Într-adevăr, vor fi situaţii în care oamenii vor fi disponibilizaţi, îşi vor pierde numărul de ore şi aşa mai departe. Nu am făcut încă o simulare, dar şi în urban şi în rural trebuie să luăm măsuri şi să facem o redistribuire a personalului ca să ne putem încadra în bugetul alocat. Noi vom încerca să protejăm titularii şi nu cred că va fi situaţia ca titularii să îşi piardă locul de muncă. La suplinitori, la personalul nedidactic şi auxiliar vor fi probleme, dar asta e realitatea. Vom încerca să păstrăm cât de mulţi putem. Nu va fi deloc uşor , dar noi trebuie să ne încadrăm în buget”, susţine Canciu.
Sindicaliştii în stradă
La scurt timp de la anunţul de comasare a şcolilor a fostului ministru Liviu Pop, Federaţia “Spiru Haret” (FSE), din care face parte şi Sindicatul “Învăţământ” Brăila, a trimis o scrisoase deschisă Ministerului Educaţiei Naţionale în care atrage atenţia asupra efectelor dezastruoase pe care această decizie le va produce. Sindicaliştii consideră că măsurile comasării nu vor face decât să ducă la creşterea abandonului şcolar şi a analfabetismului. Aceştia le-au cerut guvernanţilor să anuleze această decizie şi să asigure finanţarea sistemului de învăţământ conform Legii Educaţiei.
“În numele respectării costului standard, sacrificaţi colegiile naţionale şi unităţile de învăţământ vocaţional, inclusiv resursa umană înalt calificată, boicotând performanţa. În unităţile de învăţământ vor funcţiona clase în regim simultan cu elevi cu cerinţe educaţionale speciale, fără să ţineţi cont de interesul major al beneficiarilor. Deşi vă lamentaţi de lipsa performanţelor sportive şi o transformaţi într-un subiect de interes naţional, desfiinţaţi clase cu profil sportiv. Degradaţi învăţământul tehnic şi profesional, afectând în mod direct economia şi piaţa muncii. Închideţi unităţile de învăţământ special fără să vă gândiţi la efecte. Şi toate acestea doar pentru bani!”, susţin sindicaliştii.
Săptămâna trecută, membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ au pichetat Ministerul Muncii, nemulţumiţi de salariile mici şi de discriminările din rândul angajaţilor din sistem. Aceştia au cerut şi modificarea OUG 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prin care mii de angajaţi din învăţământ aflaţi în concediu medical pierd sume importante din venit, cum este cazul bolnavilor de cancer.
Demiterea lui Canciu, prioritatea numărul 1
Indiferent că îi zice “Genunche” sau “Pamblică”, în ultima perioadă, miniştrii Educaţiei par să fi făcut un scop din demiterea inspectorilor şcolari generali care nu sunt afiliaţi politic. Mai mulţi şefi de IŞJ-uri din ţară, revocaţi de fostul ministru al Educaţiei şi repuşi în funcţii de justiţie, au fost notaţi recent cu calificativ “nesatisfăcător” la evaluarea anuală făcută de minister. La fel ca data trecută, rezultatele au fost comunicate într-o seară de vineri, tot prin fax. În această situaţie se află şi Cătălin Canciu care a constestat rezultatul, spunând că evaluarea nu a respectat metodologia, fiind una ilegală. Acesta susţine că va merge din nou în justiţie. Tot cu “nesatisfăcător” a fost evaluată şi Daniela Turcu, inspectorul şcolar general adjunct.
Punctaje mici la evaluarea Ministerului Educaţiei au primit şi şefii de inspectorat din judeţele Buzău, Mehedinţi, Arad, Ialomiţa şi Vrancea.
Raluca Turcan (PNL): “PSD a declarat război şcolii româneşti”
Prim-vicepreşedintele PNL, deputatul Raluca Turcan, a transmis un mesaj dur pe Facebook celor de la PSD, imediat după ce Ministerul Educaţiei le-a acordat calificativul “nesatisfăcător” mai multor inspectori şcolari generali din ţară, printre care şi lui Cătălin Canciu. Aceasta susţine că prin această mişcare “PSD îşi va putea duce la capăt planul diabolic de a închide şcolile”.
“PSD a declarat război şcolii româneşti - sunt demişi prin fax inspectorii şcolari care nu au carnet de partid. După ce în august 2017 au fost demişi prin fax 13 şefi de IŞJ-uri din ţară, acum, inspectorii judeţeni, în primul rând cei care au dat în judecată ministerul şi care au câştigat în primă fază, sunt din nou demişi în mod abuziv printr-un nou val de faxuri. (...) Este revoltător! PSD doreşte subordonarea tuturor inspectorilor şcolari. (...) PSD vrea să pună interimari pentru a controla profesorii şi directorii din şcoli prin intermediul “inspectorilor militanţi de partid”. Doar prin subordonarea tuturor angajaţilor din sistem, PSD va reuşi să ducă la bun sfârşit planul diabolic de a închide o mie de unităţi de învăţământ, de a comasa clase şi şcoli, de a demite profesori şi angajaţi auxiliari, de a reduce cheltuielile din învăţământ, altfel riscă să nu mai existe bani pentru salarii din toamnă. Cu un inspector corect şi care luptă pentru interesele elevilor, profesorilor şi ale părinţilor - aceste acţiuni vor fi mai greu de implementat”, a scris prim-vicepreşedintele PNL pe contul de Facebook.
