Între 20 şi 22 noiembrie, la Bucureşti, în cadrul Târgului Internaţional de Carte "Gaudeamus", a avut loc o conferinţă dedicată trecutului recent, cu titlul "Prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre memorie şi istorie". La eveniment, Brăila a fost reprezentată de cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei", prin redactorul-şef al ziarului, Marian Coman, şi editorialistul Cristian Robu-Corcan. Organizată sub forma unui exerciţiu de memorie, grila tematică a conferinţei a polarizat în jurul ei un calup de acţiuni care a fost marcat de lansări de carte şi de dezbateri pe diverse teme vizând unghiurile de percepţiei ale comunismului. Pe 20 noiembrie, au fost lansate următoarele volume: "Sfârşiţi odată cu trecutul negru!" şi "Ororile şi farmecul detenţiei", de Constantin Ionaşcu, în convorbire cu Traian Călin Uba, şi "DU PASSÉ FAISONS TABLE RASE!" (capitolul românesc din cartea cu acelaşi titlu - volumul 2 din "Cartea neagră a comunismului" - apărută în 2002 la Editura "Laffont" din Paris, coordonator Romulus Rusan). Ziua de 21 noiembrie a fost dedicată proiecţiei controversatului film al regizorului Andrei Ujică, "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu", urmată, pe 22 noiembrie, de un studiu de caz pe marginea peliculei, organizat în incinta Muzeului de Literatură Română. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Academia Civică, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului şi Fundaţia Culturală "Memoria".
"Memorialul Sighet" - un muzeu al conştiinţei
"Memorialul de la Sighet" a fost înfiinţat în incinta fostului centru comunist de detenţie politică cu acelaşi nume - una dintre cele mai morbide văgăuni ale regimului morţii roşii -, sub conducerea arhicunoscutei scriitoare Ana Blandiana, începând cu anul 1993, când proiectul a fost prezentat Consiliului Europei, care, în 1995, l-a luat sub egida sa. Prin Legea nr.95/12 iunie 1997, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a fost declarat "ansamblu de interes naţional". În octombrie 1998, "Memorialul de la Sighet" a fost nominalizat de către C.E. printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de "Memorialul de la Auschwitz" şi "Memorialul Păcii" din Franţa. "Memorialul trebuie să fie un drum nu numai spre trecut, ci şi spre viitor. Muzeul de la Sighet va fi muzeul tuturor închisorilor româneşti de după război, al ţării care devenise, în cele din urmă, ea însăşi o închisoare, şi chiar al mentalităţilor, în care ecoul terorii mai persistă încă", scria Ana Blandiana în 1994. Istoricul Jardar Seim descria, în 1995, "Memorialul de la Sighet" drept o "«deschisoare» prin care istoria unei jumătăţi de Europă se eliberează şi îşi face loc spre libertatea adevărului". Pastorul german Joachim Gauck spunea, în 1999, despre "Memorialul de la Sighet": "Nu-mi amintesc o altă ţară din Europa de Est sau din fosta Uniune Sovietică unde să funcţioneze ceva asemănător Memorialului de la Sighet".
Cărţi revelatorii
La această oră, "Fundaţia Academia Civică" deţine un fond de cărţi eminamente revelatorii pentru înţelegerea fabricilor morţii şi demonismului aplicat ideologic care au caracterizat regimul comunist: THIERRY WOLTON - "De Gaulle şi Moscova"; "România în timpul Războiului Rece - Scurtă cronologie a evenimentelor, instituţiilor şi mentalităţilor (1945-1989) - sub direcţia lui ROMULUS RUSAN; STEPHANE COURTOIS - "Pata oarbă a memoriei europene - 23 august 1939: alianţa sovieto-nazistă"; ROMULUS RUSAN - "Cronologia şi geografia represiunii comuniste în România - Recensământul populaţiei concentraţionare (1945-1989)" etc.
Pentru mai multe informaţii accesaţi site-ul www.memorialsighet.ro.
