Ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a inițiat o nouă rubrică "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Îmi petrec o mare parte din timp mergând în natură, mai ales în județul nostru. Îmi place, uneori, să plec în Delta Dunării pentru a vedea păsări dar și pentru a înțelege cum au reușit alții în acest domeniu și ce nu facem noi bine.
Întâi de toate, pentru a reuși ca acest tip de turism să câștige teren în județul nostru, trebuie să vedem dacă există cerere și ofertă. Îmi reamintesc că în urmă cu ceva ani am stat de vorbă cu un coleg ornitolog din țară. Lucram împreună într-un proiect de voluntariat și seara, la cort, discutam despre birdwatching și despre cei ce doresc să petreacă timp în natură, în zonele sălbatice din țară și care sunt dispuși să plătească. El avea o mică agenție de turism și aducea turiști din străinătate. Eu spuneam că ar fi frumos să îi aducă și la noi la Brăila, pentru că avem foarte multe locuri sălbatice demne de un astfel de tip de turism. Răspunsul colegului meu a fost scurt și la obiect: „Aveți cazare în sate cu condiții decente? Fără astfel de locuri de cazare nu pot să vă aduc turiști străni în județ”.
Anii au trecut și am sperat că vor apărea și în Brăila locuri de cazare la sate, cel puțin în zone din Insula Mare a Brăilei, așa cum sunt peste tot în țară și mai ales în Delta Dunării. Acestea apar firav, punctual și greu de identificat de cei care au nevoie, atât timp cât nu sunt pensiunile introduse în circuitul turistic.
Am ajuns de curând în Delta Dunării și mă uitam cum într-o localitate de mici dimensiuni (nu cred că sunt mai mult de 250 de case) apăruseră multe pensiuni sau chiar case particulare care primeau în gazdă pentru câteva zile, având curți frumoase cu flori, solare, cu bărci pentru doritorii de plimbări pe apă și condiții pentru a merge la pescuit. Să nu credeți că erau case tip vilă foarte multe; cele mai multe erau case simple care arătau foarte bine, pregătite să primească turiști.
Am fost în Insula Mare a Brăilei acum vreo lună de zile, am prezentat copiilor de acolo informații și fotografii despre păsările sălbatice din zona lor. Să știți că am observat multe case de oameni gospodari, mult mai arătoase decât cele din localitatea din Delta Dunării unde am fost (nu vreau să dau numele pentru a nu se considera că vreau să îi fac publicitate). Când le-am spus copiilor că au o „mină de aur” și că trebuie să aibă grijă de baltă și de sat pentru că pot câștiga bani din asta, au fost foarte mirați. Nu știm să „vindem” ceea ce avem, asta este părerea mea.
Vă spun o poveste frumoasă văzută de mine la un post tv și care poate fi foarte ușor pusă în practică și la noi. Un cetățean din Delta Dunării avea într-o barcă o pereche și o plimba cu barca pe apă, în jurul satului. Apoi s-a oprit undeva la malul apei, a scos dintr-o ladă frigorofică ceva de mâncare cu specific local, ceva de băut și a scos armonica și le cânta turiștilor cântece specifice zonei. Simplu, dar foarte interesant. Se poate face și la noi, cu condiția să nu încerci să câștigi mulți bani rapid, să respecți turiștii și să încerci să oferi servicii și produse de calitate.
În altă ordine de idei, trebuie să avem locațiile vizitabile curate, ecologizate, poate și un pic amenajate cu ceva foișoare, bănci, toalete ecologice etc. Turiștii trebuie să se știe în siguranță, să poată recomanda locurile vizitabile și altora, atunci cand se vor întoarce acasă.
Transportul trebuie să fie civilizat, nu poți aduce turiști cu orice mijloc de transport, deoarece a doua oară nu vor mai apela la serviciile transportatorilor. Hrana oferită este foarte importantă, vă spun din experiență, omul preferă să mănânce cât mai eco, dar totul să fie curat. Am mâncat de curând la cineva acasă în Insula Mare a Brăilei, oameni care ne-au pus la dispoziție ceea ce mâncau și ei, foarte bun. Am fost plăcut surprins de calitatea produselor. Cât despre ospitalitate, aici consider că stăm bine, turistul nu cred că ar duce lipsă de atenție dacă ar vizita aceste locuri frumoase din județul nostru.
Există finanțări pentru acest tip de turism sustenabil, țara noastră fiind una din cele mai bogate în materie de biodiversitate, lucru ce ar atrage turiști, atât români cât și străini. Dacă vorbim despre o destinație turistică, aceasta trebuie să fie reprezentativă la nivelul județului, să aibă resurse naturale și culturale, unde să poți dezvolta activități turistice sustenabile. Orice tip de activitate turistică, din aceste zone, nu trebuie să aibă impact asupra biodiversității și să existe o rețea de servicii ecoturistice. Aceste zone din județul nostru, care dispun de valori unice din punct de vedere turistic, care sunt mai puțin dezvoltate, se pretează pentru acest tip de turism.
În Brăila există persoane care încearcă să dezvolte și să facă publicitate acestui tip de turism, de la tururi ghidate în oraș și chiar în județ, la promovări ale biodiversității în fața turiștilor străini veniți în croaziere la Brăila. Există oportunități și cred că în acest moment se încearcă promovarea frumuseții biodiversității județului nostru. Consider că o întânire, sau chiar mai multe, pentru a discuta despre oportunități și soluții pot fi organizate în locurile/localitățile care se pretează la un astfel de tip de turism.
Sunt multe de făcut și de zis despre ecoturismul din județul nostru, dar consider că este un moment oportun pentru a face minime investiții, acolo unde se poate pentru a dezvolta și acest tip de turism, ce ar putea ajuta cetățenii de la sate să supraviețuiască la ei acasă.
